Mesajul vine într-un moment dificil pentru finanțele publice ale României. Țara trebuie să reducă deficitul și să convingă investitorii că are un plan credibil. În lipsa unor decizii rapide, costurile de finanțare pot rămâne ridicate. Miza este menținerea României în categoria recomandată investițiilor.
Căderea Guvernului complică discuțiile pentru bugetul de stat
Agenția S&P a transmis primul avertisment după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură. Instituția susține că prăbușirea coaliției poate complica discuțiile privind bugetul pentru 2027. România și-a asumat reducerea deficitului bugetar în următorii ani. Pentru atingerea țintelor, vor fi necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală. Avertismentul S&P este important, deoarece vine într-un moment politic tensionat. Formarea unui nou guvern poate întârzia deciziile privind taxele, cheltuielile și reformele bugetare. Investitorii urmăresc atent fiecare semnal venit de la București.
Orice întârziere poate alimenta îndoieli privind capacitatea României de a-și respecta promisiunile. Presiunea nu vine doar din politica internă. Economiile din regiune au fost afectate de prețurile mari la energie. Măsurile de sprijin pentru populație și companii au crescut cheltuielile publice. În plus, bugetele sunt apăsate de costurile pentru apărare și programe sociale. S&P consideră că aceste riscuri se văd deja în perspectivele negative ale României și Ungariei. Agenția a amintit și de retrogradarea recentă a Slovaciei.
Ratingul României ar putea influența costurile împrumuturilor
România se află pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor. S&P acordă țării ratingul BBB- pentru datoria pe termen lung. Calificativul este menținut din 2014, dar perspectiva a devenit negativă. Schimbarea perspectivei a avut loc după creșterea puternică a deficitului bugetar. La începutul lunii aprilie, S&P a confirmat ratingul României. Agenția a păstrat însă perspectiva negativă, semnalând riscuri pentru perioada următoare. Fitch și Moody’s plasează România tot la limita inferioară a zonei recomandate investițiilor. Pentru stat, păstrarea ratingului este esențială. Un calificativ mai slab poate duce la dobânzi mai mari pentru împrumuturi. Dobânzile mai mari înseamnă costuri suplimentare pentru buget.În final, presiunea poate ajunge tot la contribuabili și la firme.
Investitorii folosesc ratingurile pentru a evalua riscul unei țări. Un mesaj negativ poate reduce apetitul pentru titlurile de stat românești. Din acest motiv, discuțiile cu agențiile de rating sunt urmărite atent de Ministerul Finanțelor. Ministrul Alexandru Nazare a discutat cu reprezentanții Fitch Ratings. El le-a prezentat date despre execuția bugetară din primul trimestru. A oferit și informații privind evoluția PNRR. Guvernul încearcă să arate că reformele și investițiile europene rămân pe traseu.
Deficitul bugetar ridicat rămâne una dintre problemele României
România a avut în ultimii ani printre cele mai dezechilibrate bugete din Uniunea Europeană. Deficitul ar trebui să scadă la 6,2% din PIB în anul curent. Nivelul rămâne ridicat, chiar dacă arată o îmbunătățire față de anii anteriori. Datele menționate indică un deficit de 7,9% din PIB anul trecut. Pentru 2024, nivelul a fost estimat la 9,3% din PIB. Datoria publică a ajuns în jurul pragului de 60% din PIB. Există riscul ca datoria să treacă de 70% din PIB în următorii ani. O asemenea evoluție ar reduce spațiul de manevră al Guvernului. România ar avea mai puțini bani pentru investiții, servicii publice și măsuri de sprijin, conform Profit.
S&P transmite că promisiunile nu mai sunt suficiente. Autoritățile trebuie să vină cu măsuri credibile, aplicabile și explicate clar. Noul guvern va avea de gestionat un echilibru dificil. Trebuie să reducă deficitul fără să frâneze economia prea puternic și să păstreze sprijinul social, dar și încrederea piețelor financiare. Bugetul pe 2027 devine astfel un test major pentru România. Deciziile luate în perioada următoare pot influența ratingul, dobânzile și stabilitatea economică. Mesajul dat de S&P arată că instabilitatea politică are efecte directe asupra finanțelor țării.