România primește 2,62 miliarde euro din PNRR. Cererea de plată 5 ar putea fi depusă în iunie

România are nevoie de toate tranșele disponibile din PNRR pentru a susține investițiile publice și pentru a reduce presiunea pe buget. Aprobarea integrală a cererii de plată 4 este importantă și pentru credibilitatea Guvernului în relația cu Comisia Europeană, după mai multe etape în care unele jaloane au generat întârzieri sau blocaje. Următorul test va fi cererea de plată 5, pe care autoritățile vor să o trimită în luna iunie.

PNRR, o gură de oxigen pentru buget

România primește o veste importantă în relația cu Comisia Europeană: cererea de plată numărul 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, va fi acceptată integral. Anunțul a fost făcut de ministrul Dragoș Pîslaru, după o discuție cu Céline Gauer, coordonatoarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit ministrului, analiza jaloanelor și țintelor aferente acestei cereri a fost finalizată, iar forma oficială a aprobării urmează să fie parcursă în perioada imediat următoare. Pîslaru a spus că România are, pentru prima dată după 2021, o cerere de plată fără blocaje sau sume suspendate.

Pentru stat, banii au o miză dublă. Intrarea integrală a fondurilor europene reduce presiunea pe buget. Acum este un moment în care România are nevoie de resurse pentru investiții și de credibilitate în fața Comisiei Europene. Validarea cererii 4 transmite un semnal că jaloanele asumate prin PNRR pot fi îndeplinite fără corecții majore. Desigur, dacă reformele și documentațiile sunt pregătite la timp.

Cererea 5 ar putea fi depusă în iunie

Următorul test va fi cererea de plată numărul 5. Dragoș Pîslaru a anunțat că aceasta ar putea fi depusă în luna iunie. Asta, cu condiția ca toate documentele să fie înregistrate. În privința cererii 4, aprobarea ar putea intra în etapa formală de consultare interservicii. Ministrul a indicat data de 13 mai ca posibil moment pentru transmiterea către Bruxelles.

Calendarul este important pentru că România se află sub presiunea termenelor din PNRR. Planul trebuie dus la capăt într-un interval limitat. Întârzierile pot pune în pericol atât investiții publice, cât și reforme asumate în domenii-cheie, de la administrație și fiscalitate până la energie, transporturi sau digitalizare.

Finanțare suplimentară de aproape 500 milioane euro

Pe lângă vestea privind PNRR, ministrul a anunțat și încheierea negocierilor cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda pentru o finanțare totală de 497,6 milioane de euro. Banii vor putea fi folosiți pentru proiecte de tranziție verde, cultură, justiție, afaceri interne, dezvoltare locală, cooperare instituțională, cercetare și inovare. România va avea o rată de cofinanțare de 15%, echivalentul a 68,6 milioane de euro.

Aceste finanțări completează pachetul PNRR și pot susține proiecte care, altfel, ar pune presiune suplimentară pe bugetul național. Pentru Guvern, miza următoarelor luni va fi să transforme aceste aprobări în investiții efective. Iar asta contează mai mult decât orice angajament bifat pe hârtie.

Miza: credibilitate și absorbție

Într-un context în care România are nevoie de bani europeni pentru a susține investițiile și pentru a limita presiunea deficitului bugetar, aprobarea integrală a cererii 4 este un semnal pozitiv. Totuși, adevăratul test rămâne ritmul de implementare. Fondurile europene ajută bugetul doar dacă sunt atrase la timp, iar proiectele finanțate ajung efectiv în economie.

Pentru Guvern, următoarea miză este cererea de plată 5. Dacă aceasta va fi depusă în iunie, România ar putea recupera o parte din ritmul pierdut în relația cu PNRR. Dacă apar noi întârzieri, riscul este ca presiunea să se mute din nou pe bugetul național. Moment în care spațiul fiscal este deja limitat este unul sensibil.