AI Act intră în aplicare din 2 august 2026. România își pregătește autoritățile și sancțiunile

ANCOM a fost propusă drept autoritate națională de supraveghere și punct unic de contact. Instituția va lucra alături de autorități cu atribuții în domenii precum finanțele, protecția datelor și serviciile publice.

România trebuie să stabilească cine controlează piața AI

Regulamentul obligă fiecare stat membru să desemneze una sau mai multe autorități competente. Aceste instituții vor verifica respectarea regulilor și vor putea aplica sancțiuni. În România, această autoritate va fi ANCOM. Ea are rolul de a coordona supravegherea la nivel național a implementării directivei. Autoritatea ar urma să devină și punctul unic de contact pentru relația cu instituțiile europene.

Pentru serviciile financiare, roluri distincte vor reveni Autorității de Supraveghere Financiară și Băncii Naționale a României. Acestea vor controla sistemele cu risc ridicat folosite de bănci, de asigurători și de alte entități reglementate.

Autoritatea pentru protecția datelor va avea atribuții în câteva domenii cu un grad ridicat de sensibilitate. Printre acestea se află biometria, controlul frontierelor, aplicarea legii și administrarea justiției.

Instituțiile lucrează acum la cadrul legislativ național. Viitoarea lege va stabili atribuțiile, cooperarea dintre autorități și procedura de sancționare.

Conținutul generat de AI trebuie marcat

AI Act introduce obligații de transparență pentru furnizorii și utilizatorii anumitor sisteme. Persoanele trebuie informate atunci când interacționează direct cu un sistem de inteligență artificială.

Furnizorii de conținut AI generativ vor fi obligați să integreze soluții tehnice de marcare a acestui tip de conținut. Aceste marcaje trebuie să poată fi citite automat de alte sisteme informatice.

Regulile vizează conținutul sintetic în format text, audio, imagine sau video. Deepfake-urile vor trebui etichetate clar, pentru a nu induce în eroare publicul care crede că interacționează cu un om real.

Aceeași obligație se aplică textelor generate sau modificate pentru informarea publicului. Sunt vizate, cu precădere, materialele despre teme de interes public.

Noile cerințe afectează furnizorii de software, platformele digitale și agențiile de publicitate. Ele sunt relevante și pentru publicații, instituții publice și operatori de telecomunicații.

Pentru companii, conformarea poate cere investiții în tehnologie, proceduri interne și instruirea angajaților. Lipsa marcajelor sau informarea incompletă poate atrage sancțiuni.

Sistemele cu risc ridicat primesc termene suplimentare

AI Act nu va fi aplicat integral tuturor sistemelor de la aceeași dată. Unele obligații pentru sistemele cu risc ridicat au perioade de tranziție mai lungi.

Regulile pentru sistemele folosite în biometrie, educație, recrutare sau infrastructură critică vor deveni aplicabile la 2 decembrie 2027. Același calendar vizează migrația, controlul frontierelor și accesul la servicii esențiale.

Pentru sistemele integrate în produse reglementate, termenul este 2 august 2028. Aici pot intra echipamente industriale, utilaje, jucării sau alte produse supuse unor norme europene speciale.

Interdicțiile privind sistemele cu risc inacceptabil sunt deja aplicabile din februarie 2025. Acestea includ manipularea nocivă, clasificarea socială și anumite forme de identificare biometrică.

De la 2 decembrie 2026 vor fi interzise și alte două categorii. Prima vizează generarea de materiale intime fără consimțământ. A doua privește conținutul de abuz sexual asupra copiilor.

Aplicarea AI Act schimbă relația dintre companii, autorități și utilizatori. România trebuie să transforme regulile europene într-un sistem național funcțional, înainte ca obligațiile să producă efecte directe.