Deficitul fiscal s-a înjumătățit față de 2025. Cheltuielile publice sunt în scădere pentru prima dată în șase ani

Exprimat ca procent din PIB, deficitul a coborât de la 3,4% în 2024 și 2025 la 1,7% în 2026, cea mai mare ajustare pozitivă anuală din seria istorică.

Cel mai semnificativ semnal vine însă din evoluția cheltuielilor publice, care au scăzut în termeni reali cu 1% față de anul trecut. Este prima reducere anuală înregistrată din 2020, după ce în 2024 cheltuielile crescuseră cu 22%. Adică de aproape două ori mai repede decât veniturile.

,,Aceasta vine din două direcții simultane. Creșterea mai rapidă a veniturilor față de cheltuieli, un fenomen care apare pentru prima dată sustenabil din 2025, și, mai ales, din compresia fără precedent a cheltuielilor publice în 2026’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul think tank-ului economic Frames.

Potrivit analizei Frames, creșterea veniturilor bugetare este o tendință consistentă pe toți indicatorii urmăriți de MFP.

Veniturile fiscale, în creștere

Impozitul pe venit și contribuțiile pentru muncă au ajuns la 6,0% din PIB în primele cinci luni din 2026. Acesta este cel mai mare nivel din seria 2020-2026 și o creștere de un punct procentual față de 5,0% înregistrat în 2020.

Creșterea este graduală, dar fără nicio inversare. 5,0% în 2020, 5,6% în 2021, 5,4% în 2022, 5,2% în 2023, 5,6% în 2024, 5,9% în 2025, 6,0% în 2026. Trendul ascendent reflectă atât creșterea salariilor, care lărgesc baza de impozitare, cât și o mai bună colectare.

TVA-ul colectat a urcat la 2,9% din PIB în 2026, de la 2,6% în 2025, cel mai mare nivel din serie. În 2020 a fost de 1,9%. Creșterea TVA-ului ca procent din PIB este un semnal mixt. Reflectă atât creșterea consumului, cât și inflația ridicată, care umflă valoarea nominală a tranzacțiilor taxate.

Salariile bugetarilor

Analiza Frames indică o schimbare de trend în evoluția salariilor din sectorul public, după creșteri accelerate în anii anteriori.

Dacă în 2024 salariile bugetarilor au crescut cu aproape 20%, în 2025 acestea au ajuns la un nivel mediu de peste 7.000 de lei. În sectorul privat media era de aproximativ 5.500 de lei. În 2026, trendul se inversează. Astfel, salariile din sectorul public intră în teritoriu negativ în termeni nominali, ceea ce reprezintă o premieră în seria analizată.

,,Această compresie este inevitabilă și dezirabilă din perspectiva echilibrului bugetar. Un stat care plătește angajații cu 55% mai mult decât piața nu poate menține simultan și servicii publice de calitate și deficit controlat. Pe de altă parte, evoluția pune presiune pe retenția personalului calificat din sectorul public. În special în sănătate și educație, unde alternativa privată sau emigrarea sunt opțiuni reale’’, mai spune Negrescu.

Ce arată cifrele

Datele din primele cinci luni ale anului 2026 conturează un tablou al unui ajustament fiscal de amploare. Acesta este impus parțial de angajamentele față de Comisia Europeană și parțial de presiunile piețelor financiare asupra costului datoriei publice.

Reducerea deficitului la 1,7% din PIB în ianuarie–mai 2026, față de 3,4% în aceeași perioadă din 2025, reprezintă cea mai mare corecție din perioada analizată. Scăderea cheltuielilor publice cu 1% față de 2025 este istorică, după ani de creșteri accelerate. Raportul cheltuieli/venituri publice de 1,13 este cel mai bun din serie.

Specialiștii susțin că evoluția din primele cinci luni este încurajatoare. Însă, rămâne de văzut dacă ajustarea va putea fi menținută până la finalul anului, în contextul presiunilor politice și sociale.

„Pe ansamblu, datele arată că România merge în direcția bună din perspectiva echilibrului fiscal. Ritmul impus de Nazare la Finanțe este unul corect, iar direcția este încurajatoare. Miza este dacă acest trend va rezista la presiuni. Cert este că scăderea deficitului public reprezintă un argument important pentru menținerea ratingului României în categoria investițională în luna iulie. Este un element care poate influența pozitiv decizia agențiilor de rating, dincolo de zgomotul și instabilitatea de pe scena politică”, conchide Adrian Negrescu.