MOL solicită finanțare europeană pentru a renunța la petrolul rusesc. Compania avertizează că scumpirea energiei ar putea provoca tensiuni în Ungaria și Slovacia 

Tranziția energetică a Europei pune presiune asupra statelor care continuă să importe cantități importante de petrol din Rusia. Ungaria și Slovacia se confruntă cu dificultăți suplimentare din cauza infrastructurii existente și a costurilor asociate diversificării.

În paralel, Comisia Europeană urmărește eliminarea dependenței de resursele energetice rusești. Discuțiile privind finanțarea infrastructurii petroliere ar putea deveni importante pentru securitatea energetică a Europei Centrale și de Est.

MOL avertizează asupra riscurilor economice și politice

Compania maghiară de petrol și gaze MOL afirmă că va fi pregătită, din punct de vedere tehnic, să renunțe la importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2027. În același timp, solicită mai multă finanțare din partea UE pentru a sprijini tranziția către alte surse de energie. Într-un interviu acordat Euronews, György Bacsa, CEO-ul MOL Ungaria, a avertizat că reducerea dependenței Ungariei de țițeiul rusesc ar putea crește costurile energiei, provoca tulburări sociale și alimenta instabilitatea politică în Ungaria și Slovacia, ambele fiind în continuare puternic dependente de petrolul rusesc.

Odată cu instalarea unui nou guvern la Budapesta, MOL va solicita pentru prima dată finanțare europeană pentru diversificarea surselor de energie. Schimbarea marchează o îndepărtare de perioada Viktor Orbán, când Ungaria a rămas puternic dependentă de petrolul rusesc și a ales să nu participe la unele inițiative energetice ale UE.

Potrivit unui studiu realizat de Fondul Monetar Internațional (FMI) în 2025, întreruperea completă a aprovizionării cu energie din Rusia ar putea majora cheltuielile energetice ale Ungariei cu aproximativ 15% până în 2030, exercitând presiuni suplimentare asupra securității energetice a țării.

Comisia Europeană afirmă că ponderea Rusiei în importurile de petrol ale UE a scăzut de la 27% în 2021 la doar 2%. Ungaria și Slovacia rămân singurele țări din UE care importă volume semnificative de țiței rusesc prin conducta Drujba, construită în perioada sovietică.

Creșterea costurilor energiei ar putea provoca o criză politică

În Ungaria, prețurile benzinei și motorinei au crescut puternic în cursul anului, atrăgând critici din partea partidelor de opoziție. „Acest lucru ar putea afecta grav economiile respective, ceea ce ar putea duce la o criză politică, iar consecințele crizei politice ar fi imprevizibile și ar putea avea repercusiuni asupra întregii politici europene”, a declarat György Bacsa, care ocupă și funcția de director de strategie al grupului.

Bacsa a refuzat să ofere detalii suplimentare privind prețul petrolului rusesc. În prezent, țițeiul Urals se tranzacționează la aproximativ 60 de dolari pe baril, cu circa 34% sub prețul petrolului Brent.

Reprezentantul companiei a subliniat că MOL respectă toate normele și sancțiunile UE și rămâne angajată în diversificarea surselor sale de energie. „În criza actuală, nu mai este vorba despre o problemă marginală, în care ești pur și simplu dispus să plătești cu 10% sau 20% mai mult pentru energie verde sau care nu provine din Rusia”, a spus György Bacsa.

MOL solicită finanțare europeană pentru extinderea conductelor

Bacsa a declarat că restricțiile privind proiectele care implică combustibili fosili împiedică MOL să acceseze finanțare europeană pentru extinderea rețelei de conducte necesare diversificării aprovizionării și consolidării securității energetice. În opinia sa, Europa Centrală și de Est este în urma Europei Occidentale în privința infrastructurii de conducte.

„Acest dezavantaj, această inegalitate, trebuie abordată undeva. Susțin un program european dedicat, cu resurse europene alocate special pentru interconectarea infrastructurii de gaze, electricitate, petrol și produse petroliere”, a declarat György Bacsa. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene nu a exclus posibilitatea discutării proiectelor de infrastructură pentru combustibili fosili, dar a subliniat că reducerea dependenței de energia rusească reprezintă prioritatea europeană. „Nu pot spune pe loc dacă am avea finanțare sau care ar fi opțiunile. Dar prioritatea noastră este ca statele membre să aibă politici energetice diversificate, astfel încât să nu mai primească petrol, gaze și gaze naturale lichefiate din Rusia”, a declarat Itkonen.

Conducta Adria reprezintă o alternativă la petrolul transportat prin Drujba

O componentă esențială a strategiei de diversificare a MOL este conducta Adria, care traversează Croația până în Ungaria și ar putea oferi o alternativă la ruta Drujba. MOL și operatorul croat de stat al conductelor, JANAF, sunt implicate de ani de zile în dispute privind capacitatea de transport, tarifele de tranzit și transportul țițeiului rusesc către Ungaria și Slovacia.

MOL a solicitat Comisiei Europene să medieze un conflict privind testarea capacității pe secțiunea croată a conductei. „Întrebarea dacă testul JANAF va depăși acum obstacolul este una foarte importantă pentru noi”, a declarat György Bacsa. „Dar chiar și atunci, nu ar trebui să renunțăm la obiectivul nostru de a ne afla în centrul mai multor sisteme diversificate de conducte, în loc să fim la capătul unei singure conducte”, a adăugat György Bacsa.

MOL este interesată și de conectarea Ungariei la conducta TAL, care se întinde de la Trieste până în Germania. Compania ar saluta și reluarea operațiunilor pe conducta Drujba, pe tronsonul dintre Brodî și Odesa, în Ucraina. La începutul anului, între Kiev și Budapesta au izbucnit tensiuni politice majore din cauza conductei, al cărei nume se traduce din limba rusă prin „Conducta Prieteniei”, după ce infrastructura a devenit nefuncțională, potrivit Euronews.