Barierele comerciale se extind în sectoarele legate de tranziția energetică. Electrificarea globală riscă să încetinească, iar costurile să crească 

Tranziția energetică ajunge într-o etapă în care obiectivele climatice și cele industriale sunt tot mai greu de separat. Statele încearcă să reducă dependențele externe, în timp ce cererea pentru infrastructură electrică și tehnologii curate continuă să crească.

Tensiunea dintre securitatea economică și viteza decarbonizării devine una dintre principalele provocări ale următorilor ani. Măsurile care protejează producătorii locali pot modifica atât costurile investițiilor, cât și ritmul în care noile tehnologii ajung pe piață.

Barierele comerciale se extind în sectorul tehnologiilor verzi

Tot mai multe guverne încearcă să își consolideze poziția pe piața în plină expansiune a tehnologiilor verzi. În același timp, vor să limiteze dominația Chinei în acest sector. Pentru asta, au introdus mai multe măsuri comerciale menite să protejeze producția internă și locurile de muncă.

Statele Unite au mers și mai departe sub președintele Donald Trump. Washingtonul a lansat un val amplu de tarife și a introdus taxe țintite asupra produselor solare chinezești și asupra unor importuri destinate rețelelor electrice. Rezultatul ar putea fi o tranziție energetică globală mai lentă. Emisiile ar putea crește, ceea ce ar accentua încălzirea climei.

„Cu siguranță încetinește lucrurile”, a declarat Karen Wayland, CEO al GridWise Alliance. Organizația reunește companii americane de utilități electrice, producători de echipamente și furnizori de tehnologie axați pe infrastructura rețelelor. Industria, companiile de utilități și analiștii avertizează că extinderea barierelor comerciale poate frâna electrificarea. În același timp, trecerea la surse de energie mai puțin poluante ar putea deveni mai costisitoare.

Guvernele invocă protejarea economiei și a suveranității

Guvernele, însă, prezintă restricțiile comerciale drept măsuri necesare pentru protejarea prosperității și suveranității. Multe susțin, de asemenea, că permiterea unei dependențe totale a economiei tehnologiilor curate de China ar submina sprijinul public pentru tranziția energetică.

În orice caz, semnele indică un drum dificil pentru comerțul global cu energie verde. Tensiunile comerciale privind tehnologiile curate nu sunt tocmai noi. În anii 2010, administrația Obama a impus tarife antidumping asupra panourilor solare chinezești, la fel cum a făcut și Uniunea Europeană.

Dar, în ultimii ani, barierele comerciale nu numai că s-au înmulțit, ci au început să cuprindă întregul lanț de aprovizionare, de la materiale de bază și componente-cheie până la produse finite. „Tarifele, taxele vamale, măsurile antidumping, cerințele privind conținutul local și regimurile de subvenții s-au înmulțit, înăsprind condițiile comerciale și remodelând fluxurile comerciale”, au scris în august analiștii Agenției Internaționale pentru Energie.

Tarifele pentru baterii, vehicule electrice, electrolizoare, pompe de căldură și turbine eoliene au crescut toate în ultimii doi ani. Pentru energia solară, rata medie a taxelor vamale de-a lungul lanțului de aprovizionare a crescut de nouă ori între 2023 și 2024, au remarcat analiștii. Acest lucru amenință să majoreze costul tranziției energetice globale într-un moment în care miza nu ar putea fi mai mare.

Rețelele electrice se confruntă deja cu dificultăți

În multe țări, companiile de utilități și guvernele încearcă să modernizeze infrastructura învechită. Presiunea este tot mai mare, pe fondul creșterii cererii de electricitate. În același timp, volume importante de energie regenerabilă așteaptă să fie conectate la rețea. Tarifele comerciale ar putea scumpi aceste investiții. Costurile mai mari riscă să se reflecte și în facturile la electricitate.

În UE, factorii de decizie propun ca anumite tehnologii cumpărate de autoritățile publice să respecte cerințe privind producția în Europa. Operatorii de rețea avertizează însă că măsura ar putea avea efecte adverse. Deși urmărește să sprijine industria europeană, aceasta riscă să încetinească electrificarea și dezvoltarea energiei regenerabile.

Europa nu produce suficiente echipamente esențiale pentru a acoperi cererea. Printre acestea se numără și anumite componente pentru transformatoare, a transmis în această lună European Distribution System Operators. „În astfel de contexte, cerințele rigide privind originea nu ar consolida capacitatea europeană pe termen scurt, ci ar limita achizițiile și ar crește costurile”, a transmis asociația.

În SUA, Trump a introdus în august restricții ample pentru mai multe tehnologii importate destinate rețelei electrice. Ordinul executiv interzice cumpărarea, vânzarea sau instalarea echipamentelor produse de companii străine care ar putea reprezenta un risc pentru securitatea națională.

Industria americană avertizează asupra lanțurilor de aprovizionare

Secretarul pentru Energie trebuie să stabilească ce echipamente și ce companii vor intra sub incidența interdicției. Măsura face parte dintr-un efort mai amplu al Statelor Unite de a limita utilizarea echipamentelor fabricate în China în infrastructura americană. Noile restricții provoacă însă îngrijorare atât în industria energetică, cât și în rândul producătorilor. Lanțurile de aprovizionare pentru rețelele electrice sunt deja sub presiune, a declarat Wayland, de la GridWise. Centrele de date și extinderea producției interne concurează cu operatorii de utilități pentru transformatoare și alte echipamente.

Livrarea transformatoarelor durează acum aproape doi ani și jumătate. Prețurile acestora au crescut cu 158% din mai 2020. Pentru întrerupătoarele de circuit, echipamentele de automatizare a distribuției și regulatoarele de tensiune, termenele de livrare ajung la cel puțin un an, a spus ea. Măsurile comerciale ale lui Trump vor agrava problema, potrivit lui Wayland. SUA nu dispune în prezent de suficiente surse interne pentru echipamentele esențiale destinate rețelelor. Politicile protecționiste ar putea atrage noi investiții în producție. Noile capacități nu ar putea fi însă dezvoltate suficient de repede pentru a ține pasul cu creșterea cererii de electricitate, a spus Wayland.

Casa Albă spune că restricțiile vizează riscurile de securitate

„Ne aflăm într-o situație fără precedent pentru companiile de utilități, în sensul că limitările din lanțurile de aprovizionare au continuat să crească și există foarte puține semne că acestea vor fi atenuate”, a declarat Wayland.

Casa Albă a transmis într-o declarație trimisă prin e-mail că ordinul executiv privind tehnologia pentru rețelele de mare capacitate vizează țările supuse embargourilor asupra armelor, care, potrivit administrației, reprezintă o proporție redusă din echipamentele pentru rețeaua electrică a SUA în majoritatea categoriilor de produse. A adăugat că Departamentul Energiei va pune în balanță securitatea națională și eforturile de extindere a rețelei atunci când va elabora orientările pentru implementare.

Nu este vorba doar despre SUA și Europa. Țările în curs de dezvoltare și economiile emergente au ridicat, de asemenea, bariere comerciale; Brazilia, de exemplu, a impus tarife în creștere pentru vehiculele electrice și panourile solare.

Națiunile occidentale sunt adesea motivate, cel puțin parțial, de preocupări geopolitice de securitate legate de China. Economiile emergente, însă, „nu au neapărat aceeași teamă”, a declarat Chris Aylett, cercetător la Chatham House, un think tank de politică externă. „Ceea ce le preocupă cu adevărat este să se asigure că obțin o parte din industria verde.”

Tarifele au redus exporturile chineze către Brazilia

Efectul este însă similar. Datele arată că exporturile chineze de produse solare și vehicule electrice către Brazilia au scăzut puternic între 2024 și 2025, după majorarea tarifelor, a declarat Aylett. Acest lucru riscă să împiedice adoptarea tehnologiilor verzi: asociația braziliană pentru energie solară, Absolar, pune parțial încetinirea dezvoltării fotovoltaice din țară pe seama tarifelor.

O analiză a Băncii Centrale Europene avertiza la începutul acestui an că barierele comerciale vor face produsele verzi mai scumpe decât tehnologiile convenționale, cu consecințe asupra eforturilor de limitare a schimbărilor climatice. „Acest lucru subminează adoptarea tehnologiilor verzi, ceea ce duce la emisii mai mari de gaze cu efect de seră în economia globală”, au scris analiștii.

Dar Aylett susține că permiterea Chinei să domine lanțul de aprovizionare al tehnologiilor curate ar putea genera o reacție adversă care, la rândul ei, riscă să împiedice tranziția energetică. Se pune întrebarea dacă „dacă lași pur și simplu totul să intre, cât de sustenabil este acest lucru din punct de vedere politic”, a spus el. Acesta este argumentul care stă la baza restricțiilor UE privind producția în Europa.

UE își apără politica de susținere a producției europene

UE își justifică restricțiile și prin nevoia de a păstra o parte mai mare din producție în Europa. Stéphane Séjourné, responsabilul blocului pentru industrie, a susținut această abordare atunci când a prezentat propunerea în martie. „Cum le putem explica concetățenilor noștri că decarbonizarea este o oportunitate dacă bateriile noastre sunt fabricate în China?”, a întrebat Séjourné.

Considerente similare au influențat și politicile climatice ale administrației Biden. Acestea au inclus tarife țintite pentru importurile din China, dar și subvenții și granturi pentru dezvoltarea producției interne în sectorul energiei curate. Administrația Trump a retras o mare parte din finanțarea acordată în perioada Biden. În același timp, eforturile sale de revitalizare a industriei americane au efecte și asupra unor segmente ale sectorului tehnologiilor verzi.

Restricțiile privind importurile de componente pentru rețele au venit după interzicerea unor invertoare electrice fabricate în străinătate. Măsura ar putea avea un impact important asupra sectorului solar. Câteva zile mai târziu, Trump a stabilit prețuri minime pentru importurile de polisiliciu, materia primă esențială pentru majoritatea panourilor solare. Totodată, au fost introduse tarife pentru alte echipamente folosite în industria solară.

Tarifele ar putea încuraja dezvoltarea producției în SUA, a declarat Tim Pawlenty, CEO al Solar Energy Industries Association. El avertizează însă că ritmul și nivelul acestora pot crea dificultăți pentru extinderea energiei solare. Furnizorii americani nu pot înlocui rapid toate componentele importate vizate de noile tarife, a explicat acesta.

Industria solară cere timp pentru adaptarea producției

Pawlenty a avertizat că industria are nevoie de timp pentru a-și adapta lanțurile de aprovizionare. „Trebuie să ne asigurăm că avem suficient timp pentru a transforma și moderniza lanțul de aprovizionare. Și, pe măsură ce acest lucru se întâmplă, nu vrem ca nivelul prețurilor și semnalele cererii… să fie dezechilibrate față de ceea ce este rezonabil pe o piață”, a declarat Pawlenty.

Efectele tarifelor ar putea fi în concordanță cu agenda energetică a lui Trump, potrivit lui Trevor Sutton, cercetător principal la Center for Global Energy Policy al Universității Columbia. Politica administrației urmărește să stimuleze combustibilii fosili și să limiteze dezvoltarea energiei regenerabile. Sutton consideră reale riscurile de securitate cibernetică și națională asociate tehnologiei chineze. În același timp, multe țări se tem că produsele chinezești mai ieftine ar putea afecta producătorii locali.

Mai multe state au introdus deja măsuri comerciale pentru a-și proteja rețelele și industriile, a remarcat Sutton. Japonia, de exemplu, nu permite ca o singură țară străină să reprezinte mai mult de 30% din capacitatea instalată de stocare în baterii.

Trump a adoptat însă măsuri mult mai dure decât cele folosite de Europa și Japonia pentru a răspunde aceleiași probleme, potrivit lui Sutton. „Acest lucru va încetini decarbonizarea”, a declarat acesta, conform Politico.