BCE avertizează că inflația nu a atins încă vârful. Presiunile asupra prețurilor vor rămâne ridicate până la finalul anului

Perspectivele slabe se extind dincolo de evoluția prețurilor. Consumul, investițiile și exporturile ar putea pierde din dinamism în următoarele trimestre.

Efectele șocului energetic nu s-au transmis pe deplin

Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că prețurile vor rămâne ridicate în perioada rămasă din 2026. Instituția care stabilește politica monetară a țărilor din zona euro susține că inflația se va menține la niveluri „ridicate” și nu va începe să se modereze, cel mai devreme, până în primul trimestru din 2027. Aceste așteptări sunt justificate de războiul din Iran, care a provocat o „perturbare energetică” al cărei efect „nu s-a materializat încă pe deplin”. De asemenea, BCE arată că acest conflict reprezintă „o sursă importantă de incertitudine”, deoarece poate provoca în continuare „perturbări ale aprovizionării cu energie” care să determine prețurile „să crească mai mult și pentru o perioadă mai lungă decât se anticipa”.

Aceasta este una dintre principalele concluzii ale Buletinului economic publicat joi. Documentul prezintă informațiile economice și monetare care stau la baza deciziilor Consiliului guvernatorilor BCE. La ultima reuniune, desfășurată la sfârșitul lunii iulie, acesta a decis să mențină ratele dobânzilor.

Inflația ar putea începe să scadă în 2027

În pofida perspectivelor nefavorabile privind evoluția prețurilor pe termen scurt, instituția stabilește câteva repere calendaristice. Inflația ar urma să se tempereze la începutul anului viitor, spune BCE. Din al doilea trimestru din 2027, aceasta „ar trebui să scadă”, deoarece este așteptată „o reducere a prețurilor energiei și o creștere mai lentă a altor prețuri”.

Analiza rămâne însă condiționată de evoluția războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Deocamdată, majoritatea indicatorilor privind așteptările inflaționiste pe termen mai lung se situează aproape de 2%, obiectivul urmărit de BCE prin politica sa monetară. Totuși, există și alți factori care vor împinge prețurile în sus. Unul dintre aceștia este legat de fenomenele meteorologice extreme, pe care BCE le asociază cu scumpirea alimentelor.

Tensiunile comerciale amenință lanțurile de aprovizionare

Politica tarifară a Statelor Unite și celelalte tensiuni comerciale actuale pot genera o „fragmentare a lanțurilor globale de aprovizionare”, arată BCE. O asemenea evoluție ar putea „restricționa” furnizarea materiilor prime esențiale și, prin urmare, „accentua constrângerile de capacitate din economia zonei euro”.

Creșterea prețurilor în zona euro a fost de 2,9% în iulie, în principal din cauza scumpirii energiei. Pentru România, cea mai recentă valoare disponibilă la data redactării era cea din iunie. Rata anuală a inflației a ajuns la 10,4%, iar prețurile de consum au crescut cu 0,06% față de luna mai.

Pentru a atenua efectele scumpirilor, statele europene au adoptat diverse măsuri. România aplică, din 1 aprilie 2026, un mecanism tranzitoriu pentru clienții casnici de gaze naturale. Acesta este valabil până la 31 martie 2027 și urmărește stabilitatea și predictibilitatea prețurilor, precum și trecerea treptată la o piață liberalizată. BCE arată că ajutoarele fiscale „ar trebui să fie temporare, țintite și adaptate” mediului economic.

Economia zonei euro va crește „modest”

Luând în calcul toți acești factori, BCE arată că evoluția economică va fi afectată. Indicatorii anticipativi sugerează că avansul va fi „modest pe termen scurt”. La fel ca în cazul inflației, instituția estimează că performanța economiei zonei euro va fi mai bună pe termen mediu. Evoluția va fi susținută de „impulsul cererii interne”, de „normalizarea prețurilor energiei” și de investițiile în apărare și infrastructură. Pentru BCE, aceste perspective „indică o anumită capacitate de rezistență” a țărilor care folosesc moneda euro.

Totuși, dacă războiul din Iran se va prelungi peste estimări, creșterea consumului gospodăriilor va fi „slabă”. Redresarea nu este așteptată în trimestrele următoare, din cauza incertitudinii generate de războiul din Orientul Mijlociu. Situația va afecta și gospodăriile cu venituri mai reduse. Acestea „cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul familiei pentru energie”, iar „capacitatea lor de a-și stabiliza consumul este mai limitată”.

Investițiile și exporturile rămân sub presiune

Perspectivele mai slabe privind consumul gospodăriilor au consecințe și asupra companiilor. Instituția cu sediul la Frankfurt arată că investițiile întreprinderilor au scăzut în al doilea trimestru. Tendința descendentă ar urma să continue în perioadele următoare. Estimarea este justificată prin „creșterea costurilor de finanțare și persistența incertitudinii geopolitice”. Exporturile au fost, de asemenea, afectate, iar BCE nu anticipează „o consolidare generalizată a dinamismului activității de export” în lunile următoare.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, BCE subliniază că rata șomajului „rămâne scăzută”. Aceasta s-a situat la 6,2% în luna mai în țările din zona euro, nivel menținut stabil de la jumătatea anului 2024. Chiar și așa, instituția nu anticipează schimbări importante în trimestrele următoare. „Dinamica redusă a ocupării forței de muncă în al doilea trimestru din 2026” sugerează că piața muncii „va rămâne mai slabă decât înaintea conflictului”, potrivit El Pais.