BERD estimează că economia României va scădea cu 0,2% în 2026. Inflația rămâne cea mai ridicată din UE

Creșterea economiilor în care investește Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) ar urma să încetinească la 2,5% în 2026, înainte de a accelera la 4,0% în 2027, potrivit celui mai recent raport al băncii privind perspectivele economice regionale.

Prognoza pentru 2026 a fost redusă cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea publicată în iunie. Perspectiva pentru 2027 a fost revizuită în sus cu 0,4 puncte procentuale.

Revizuirile reflectă în principal recesiunea profundă din Irak, unde exporturile de petrol s-au prăbușit, urmată de o revenire estimată odată cu normalizarea livrărilor. Dacă Irakul este exclus din calcul, prognoza de creștere pentru acest an a fost redusă cu 0,1 puncte procentuale, pe fondul înăspririi condițiilor de finanțare, al secetei din Europa și al blocadei transportului maritim prin Marea Neagră. Prognoza pentru 2027 rămâne neschimbată în acest caz.

Petrolul, apa și finanțarea pun presiune pe economii

Raportul, intitulat „Running dry” („Resurse pe terminate”), evidențiază constrângeri tot mai mari în trei domenii. Este vorba despre exporturile de petrol, disponibilitatea apei și economiile la nivel mondial. Împreună, acestea scot la iveală vulnerabilități ale sistemelor energetice, ale lanțurilor de aprovizionare cu alimente și ale finanțării în regiunile în care activează BERD.

Prețul petrolului a crescut de la aproximativ 65 de dolari pe baril înaintea conflictului din Orientul Mijlociu la peste 100 de dolari în aprilie 2026. Asta după ce exporturile maritime de țiței din regiune s-au înjumătățit. Prețurile se mențin cu 30-60% peste nivelurile anterioare conflictului. Produsele rafinate, în special motorina și combustibilul pentru avioane, s-au scumpit mai mult decât țițeiul.

Impactul asupra costurilor importurilor diferă de la o economie la alta. Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Republica Moldova se confruntă cu cele mai mari creșteri, din cauza dependenței ridicate de importurile de energie și a expunerii indirecte la evoluțiile din Orientul Mijlociu prin lanțurile de aprovizionare cu produse petroliere.

Și piața gazelor s-a înăsprit. Prețurile au crescut cu peste 70% din februarie, în timp ce exporturile mondiale de gaze naturale lichefiate transportate pe mare au scăzut cu 40%, după ce livrările din Orientul Mijlociu aproape au încetat. În august, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de numai 65%. Acesta este cel mai scăzut nivel pentru această lună din ultimii 15 ani. În ritmul actual de înmagazinare, este puțin probabil să fie atinsă ținta de 90% înaintea iernii.

Seceta și blocajele din Marea Neagră afectează transportul și energia

Aprovizionarea cu alimente a fost, de asemenea, afectată. Transporturile de cereale din Ucraina și Rusia prin Marea Neagră au fost grav perturbate de atacurile asupra infrastructurii și navelor, pe fondul unei noi escaladări a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Rusia și Ucraina asigură împreună aproximativ un sfert din exporturile mondiale de grâu, arată raportul. Perturbările prelungite ar putea avea efecte mult dincolo de regiunile în care activează BERD. Prețul grâului a crescut cu peste o treime și este așteptat să rămână ridicat până în 2028. Iar scumpirea îngrășămintelor ar urma să se reflecte mai puternic în costurile fermierilor în 2027.

Capacitatea Ucrainei de a redirecționa exporturile de cereale a fost limitată și de nivelul scăzut al Dunării. Seceta a fost deosebit de pronunțată în Europa Centrală și în statele baltice. În 2026, 38% din suprafața terenurilor s-a aflat la un risc mediu sau ridicat de secetă agricolă, față de o medie de 12% începând din 2010.

Nivelurile extrem de scăzute ale Dunării și Rinului au afectat transportul mărfurilor industriale și producția de energie. Potrivit raportului, producția centralelor hidroelectrice și nucleare a scăzut cu aproximativ o treime. Creșterea rezultată a prețurilor energiei electrice pe piețele interconectate arată că disponibilitatea apei devine tot mai importantă pentru economie, alături de securitatea energetică.

„Șocurile cu care se confruntă economiile din regiunile BERD nu dau semne că s-ar diminua”, a declarat Beata Javorcik, economistul-șef al băncii. „Lipsa apei, fenomenele meteorologice extreme și costurile mai mari de finanțare amplifică efectele energiei scumpe și pun presiune suplimentară asupra creșterii economice. Acest lucru arată cât de urgent este să investim în reziliență și să ne consolidăm economiile, astfel încât să poată face față mai bine șocurilor viitoare.”

Inflația se menține în jurul valorii de 6%

Inflația medie în regiunile în care investește BERD s-a stabilizat în jurul valorii de 6%, după ce a atins 6,7% în aprilie. Energia contribuie cu aproximativ un sfert la inflația totală. Iar efectele asupra celorlalte categorii de prețuri au fost, până acum, limitate. Inflația rămâne cu circa două puncte procentuale peste media de dinaintea pandemiei de Covid-19 și influențează tot mai mult așteptările privind evoluția viitoare a prețurilor.

În același timp, condițiile de finanțare s-au înăsprit. Ratele de economisire la nivel național au scăzut în economiile avansate. Inflația mai ridicată și deficitele bugetare, alături de împrumuturile contractate de companii pentru investiții în inteligența artificială, au împins în sus dobânzile pe termen lung.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut în majoritatea economiilor în care activează BERD, odată cu cele din economiile avansate. Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă diferențele de randament față de obligațiunile Germaniei au revenit, în general, la nivelurile dinaintea conflictului sau au coborât sub acestea. Spațiul bugetar este deosebit de limitat în Egipt și Kenya, unde plata dobânzilor consumă peste 30% din veniturile guvernamentale.

Energia scumpă apasă asupra industriei europene

Economiile în care investește BERD rămân expuse structural la variațiile prețurilor combustibililor fosili. Petrolul și gazele reprezintă aproximativ două treimi din consumul de energie primară. Sursele regenerabile și energia nucleară asigură peste jumătate din producția de electricitate în economiile BERD care fac parte din UE. Dar numai aproximativ un sfert în celelalte economii în care activează banca. Reducerea dependenței de gaze va necesita investiții suplimentare în surse regenerabile, stocarea energiei și energie nucleară.

Costurile ridicate ale energiei afectează industria europeană. Companiile din UE plătesc pentru electricitate un preț de aproximativ 2,4 ori mai mare decât cele din SUA. Acest lucru încurajează reducerea producției în industriile cu consum mare de energie.

Condițiile comerciale au devenit ceva mai puțin restrictive după modificarea tarifelor vamale americane în iulie. Tariful legal mediu aplicat importurilor din regiunile BERD a scăzut de la 11,6% la 8,6%, fiind reduse tarifele pentru 34 dintre cele 40 de economii în care investește banca. Schimbările frecvente ale regimurilor tarifare mențin însă incertitudinea privind politica comercială la un nivel ridicat.

Prognozele de creștere economică pe regiuni

În Europa Centrală și statele baltice, creșterea economică este estimată la 2,9% în 2026 și la 2,5% în 2027. Activitatea economică a fost susținută de absorbția fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență al UE, aflată la un nivel maxim. Dar ritmul de creștere ar urma să încetinească pe măsură ce această finanțare se încheie. Prognoza pentru Slovenia în 2026 a fost revizuită în sus, datorită investițiilor mai mari în reconstrucția de după inundații.

În țările din sud-estul UE, creșterea este estimată la 0,5% în 2026 și la 2,0% în 2027, fără modificări față de prognoza anterioară. Evoluția regiunii este afectată de contracția economiei României, unde consolidarea fiscală și inflația ridicată au redus cheltuielile gospodăriilor, iar producția industriei prelucrătoare a slăbit.

„După un declin sever al economiei în ultimul trimestru din 2025, PIB-ul s-a contractat în ritm anual cu 0,8% în primul semestru din 2026, în urma unei scăderi de 4,6% a producţiei industriale, a reculului din servicii şi din vânzările cu amănuntul. În contrast, sectorul construcţiilor a crescut, susţinut de proiectele de infrastructură finanţate de UE. Deşi dezechilibrele externe au început să se modereze, deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE. Inflaţia a urcat la 9,7% în mai 2026, apoi s-a redus la 6,3% în august 2026. Dar rămâne la cel mai ridicat nivel din UE. Deprecierea leului faţă de euro, cuplată cu preţurile mai ridicate la energie, ar putea prelungi presiunile inflaţioniste”, se arată în raport.

BERD vede o reducere a deficitului și o revenire economică în 2027

BERD consideră realizabilă ținta unui deficit bugetar de 6,2% din PIB în 2026. Instituția arată că deficitul, ajuns la 7,9% din PIB în 2025, a fost cu 37% mai mic în primele șapte luni ale acestui an față de aceeași perioadă din 2025, calculat în valori nominale.

„Presupunând o redresare treptată a cererii gospodăriilor şi finalizarea investiţiilor finanţate de UE, alături de o revenire moderată a exporturilor, legată de restabilirea parţială a competitivităţii costurilor, PIB-ul ar putea reveni pe creştere în semestrul doi. Economia ar urma să se contracteze cu o medie de 0,2% în 2026, apoi să crească cu 1,8% în 2027, în pofida unei probabile scăderi a investiţiilor publice. Riscurile de evoluţie negativă persistă, fiind legate de incertitudinile privind politicile fiscale, şocul preţurilor energiei şi cererea externă slabă”, potrivit sursei citate.

Bulgaria și Balcanii de Vest cresc, iar Asia Centrală are cel mai rapid avans

În Bulgaria, creșterea economică s-a menținut aproape de 3%. În Balcanii de Vest, economia ar urma să crească cu 3,0% în 2026 și cu 3,5% în 2027, susținută de îmbunătățirea cererii externe, de investiții mai mari și de turism.

De asemenea, în Asia Centrală, creșterea este prognozată la 5,8% în 2026 și la 5,3% în 2027. Estimările au fost revizuite în sus pentru Uzbekistan, datorită cererii interne puternice, și pentru Mongolia, pe fondul producției miniere record. Perturbarea livrărilor de carburanți din Rusia rămâne un risc care ar putea frâna creșterea.

În Europa de Est și Caucaz, economia ar urma să crească cu 2,5% în 2026 și cu 3,1% în 2027. Prognozele pentru Ucraina au fost reduse în urma noilor atacuri ale Rusiei asupra porturilor și navelor ucrainene din Marea Neagră. În schimb, estimările pentru Georgia au fost revizuite în sus, datorită creșterii în mai multe sectoare ale economiei.

Creștere de 3,0% pentru Turcia

Pentru Turcia, BERD estimează o creștere de 3,0% în 2026 și de 4,0% în 2027. Prognoza pentru 2026 a fost redusă cu 0,5 puncte procentuale. Asta deoarece presiunile inflaționiste persistente au impus condiții de finanțare mai stricte.

În sudul și estul Mediteranei, economia este prognozată să scadă cu 0,7% în 2026, înainte de a crește puternic, cu 7,1%, în 2027. Revenirea ar urma să fie determinată în principal de normalizarea exporturilor de petrol ale Irakului. Fără Irak, creșterea regiunii este estimată la 3,9% în 2026 și la 4,3% în 2027. Libanul rămâne în recesiune după o nouă escaladare militară și după distrugeri ale infrastructurii. Prognozele pentru Maroc și Tunisia au fost revizuite în sus, datorită producției agricole ridicate.

În Africa Subsahariană, creșterea economică este estimată la 4,8% în 2026 și la 4,7% în 2027, pe măsură ce câștigurile generate de prețurile materiilor prime se reduc. Prognoza pentru 2026 a fost revizuită în sus, în principal datorită creșterii mai puternice din Nigeria, susținute de agricultură, servicii și majorarea producției rafinăriei Dangote, care a redus importurile de carburanți, potrivit Ebrd.