BCE cere noi restricții pentru piața cripto din UE. Stablecoin-urile în dolari și recompensele ar putea fi limitate

Banca Centrală Europeană încearcă să influențeze următoarea etapă a reglementării pieței cripto din Uniunea Europeană. Propunerile vizează atât stablecoin-urile și serviciile de staking, cât și supravegherea companiilor cripto la nivel european.

Demersul apare în contextul în care Comisia Europeană analizează funcționarea regulamentului MiCA, intrat integral în aplicare la sfârșitul anului 2024. Recomandările băncilor centrale nu sunt obligatorii, dar ar putea fi luate în calcul la o eventuală revizuire a legislației europene.

Băncile centrale cer modificarea regulilor MiCA

La o zi după ce a prezentat Pontes, sistemul său pentru decontarea activelor tokenizate în monedă emisă de banca centrală, BCE a prezentat modul în care dorește să fie rescris cadrul european privind criptomonedele. Răspunsul, publicat marți de Sistemul European al Băncilor Centrale, care reunește BCE și băncile centrale naționale din UE, susține reguli mai dure pentru stablecoin-uri, staking și companiile cripto.

Documentul contribuie la revizuirea de către Comisia Europeană a Regulamentului privind piețele criptoactivelor, cunoscut drept MiCA, cadrul UE pentru criptomonede și companiile care le tranzacționează.

MiCA se aplică din decembrie 2024, iar ultimul termen de tranziție pentru operatorii existenți a expirat la 1 iulie, inclusiv pentru Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare din lume, care a trebuit să înceteze furnizarea serviciilor către clienții europeni. Consultarea Comisiei se va încheia pe 30 septembrie, cu o lună mai târziu decât era planificat.

Recomandările băncilor centrale nu sunt obligatorii, iar Comisia le va analiza alături de celelalte răspunsuri înainte de a decide dacă redeschide legislația. Mai mulți diplomați ai UE au declarat că se așteaptă la o revizuire în 2027, care ar necesita aprobarea Parlamentului European și a statelor membre.

BCE vrea să elimine portițele pentru plata dobânzilor

Stablecoin-urile sunt criptomonede concepute pentru a-și menține o valoare stabilă, de obicei prin raportare la dolarul american. MiCA interzice deja atât emitenților, cât și platformelor cripto să plătească dobânzi pentru acestea, iar băncile centrale vor ca regula să fie menținută.

„Plata unei remunerații pentru stablecoin-uri ar trebui să rămână interzisă”, se arată în răspunsul BCE. Ținta lor o reprezintă modalitățile de ocolire a acestei reguli. Unele platforme oferă împrumuturi cripto, creditare și staking, „reproducând astfel efectul economic al plății unei dobânzi prin servicii auxiliare sau nereglementate”, se arată în răspuns.

Băncile centrale vor ca interdicția să fie extinsă la aceste activități și la recompensele indirecte, precum anumite beneficii oferite prin programe de fidelitate, pe care le consideră „o prioritate legislativă clară”.

Washingtonul a mers în direcția opusă. GENIUS Act din 2025 le-a interzis emitenților americani de stablecoin-uri să plătească dobânzi, dar a permis platformelor să ofere recompense. Eventuala eliminare a acestei breșe a devenit una dintre cele mai disputate teme privind CLARITY Act, importantul proiect de lege pentru criptomonede care nu a obținut zece voturi necesare în Senatul SUA pe 15 septembrie.

Autoritățile ar putea primi puteri mai mari împotriva stablecoin-urilor în dolari

Băncile centrale vor instrumente mai puternice împotriva tokenurilor legate de monede străine. Ar fi util, susțin ele, ca autoritățile să poată impune „interdicția de a emite tokenuri noi, precum și obligația de a răscumpăra tokenurile existente” în cazul emitenților ale căror active sunt considerate de băncile centrale o amenințare, inclusiv pentru stabilitatea financiară.

În sens mai larg, băncile centrale consideră că stablecoin-urile aduc beneficii limitate pentru plățile de zi cu zi pe piețele interne, având în vedere transferurile bancare instant și viitorul euro digital. Ele avertizează că MiCA nu oferă nicio bază juridică pentru emiterea aceluiași stablecoin atât în interiorul, cât și în afara UE.

În cazul unei retrageri masive de fonduri, rezervele europene ar putea ajunge să fie folosite pentru plata deținătorilor din alte regiuni, în timp ce „autoritățile UE nu pot determina cu certitudine câte tokenuri sunt deținute în interiorul Uniunii”. Băncile centrale din zona euro nu permit în prezent nici emitenților de stablecoin-uri să păstreze la ele fondurile clienților.

Un token susținut integral de bani ai băncii centrale „ar conduce, în fapt, la apariția unei monede digitale «sintetice» a băncii centrale”, avertizează răspunsul. Aceasta ar reprezenta, în esență, o imitație privată a euro digital și ar putea, teoretic, să atragă depozite din băncile comerciale, în special în perioade de tensiune.

Stakingul și finanțele descentralizate ar putea avea reguli mai stricte

În privința stakingului, prin care utilizatorii își blochează criptomonedele în schimbul unor recompense, răspunsul este direct: „Stakingul, creditarea și împrumuturile cu criptoactive ar trebui reglementate la nivelul Uniunii.” Atunci când o companie preia criptomonedele clienților și promite să le returneze, eventual cu o primă, băncile centrale susțin că acest mecanism poate fi „comparabil cu atragerea de fonduri rambursabile”, în limbaj bancar.

Același lucru este valabil pentru finanțele descentralizate, sau DeFi, unde împrumuturile și tranzacționarea sunt derulate prin software automatizat, în locul unei companii. MiCA exceptează serviciile complet descentralizate, dar nu definește niciodată termenul. Băncile centrale citează studii care arată că descentralizarea completă este rareori, dacă nu niciodată, atinsă, ceea ce lasă neclar cine deține controlul.

Licențierea platformelor cripto ar putea trece la ESMA

Băncile centrale susțin și propunerea Comisiei de a muta licențierea și supravegherea companiilor cripto de la autoritățile naționale către ESMA, autoritatea UE pentru piețele financiare. În prezent, o singură licență națională permite operarea în întregul bloc comunitar, aceasta fiind ruta pe care Binance a încercat inițial să o urmeze în Grecia.

Wall Street Journal a relatat săptămâna trecută, citând persoane familiarizate cu discuțiile, că președinta BCE, Christine Lagarde, l-a îndemnat pe premierul grec Kyriakos Mitsotakis să nu aprobe cererea Binance. Motivul ar fi fost problemele anterioare ale platformei privind conformitatea și temerile că dimensiunea sa ar putea amplifica utilizarea stablecoin-urilor în dolari americani în Europa.

Un înalt oficial grec de reglementare i-a transmis platformei că Lagarde dorea amânarea deciziei până când ESMA urma să preia atribuțiile Este aceeași schimbare susținută de băncile centrale în răspunsul publicat marți. Binance și-a retras cererea pe 24 iunie, potrivit Euronews.