BNR anunță o nouă creștere a inflației. Scumpirea carburanților apasă prețurile

Datele publicate arată că ieftinirea energiei a temperat doar parțial presiunile din economie. Banca centrală observă o activitate economică fragilă și un climat extern tensionat. Tabloul general indică o economie prinsă între corecții fiscale, costuri ridicate și incertitudini majore.

Economia arată semne de redresare modestă, însă cererea rămâne slabă

BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să coboare ușor în primele două luni din 2026. Nivelul a ajuns la 9,31% în februarie, față de 9,69% în decembrie 2025. Reducerea a fost susținută mai ales de prețurile la energia electrică și gaze naturale. Totuși, efectul favorabil a fost diminuat de evoluțiile din zona combustibililor și produselor administrate. Presiuni au venit și din segmentul produselor din tutun, dar și din alte componente sensibile. Inflația de bază, măsurată prin indicele CORE2 ajustat, a arătat o ușoară temperare. Indicatorul a coborât la 8,3% în februarie, de la 8,5% în decembrie. Și inflația calculată prin indicele armonizat pentru statele UE a înregistrat o reducere modestă. Pe de altă parte, media anuală a inflației a continuat să urce. BNR semnalează astfel că procesul de dezinflație rămâne lent și inegal.

Analizele recente indică o ușoară revenire economică în primul trimestru din 2026. Totuși, dinamica anuală a PIB este estimată în continuare pe o traiectorie descendentă. Componentele cererii agregate au avut evoluții apropiate, fără diferențe majore între sectoare. În ianuarie, vânzările cu amănuntul au înregistrat un declin anual mai accentuat. Serviciile prestate populației au mers în aceeași direcție. Volumul lucrărilor de construcții a continuat să scadă și a reintrat moderat pe minus. Producția industrială și-a adâncit contracția într-un ritm vizibil mai puternic. Exporturile de bunuri și servicii au pierdut teren mai repede decât în trimestrul anterior. Diferența față de importuri s-a redus și a intrat în teritoriu negativ. Chiar și în aceste condiții, deficitul comercial și deficitul de cont curent s-au corectat.

Carburanții și energia pot împinge inflația în sus până în vară

Rata șomajului BIM a scăzut pe ansamblul primelor două luni din 2026. După nivelurile din trimestrul final al anului trecut, evoluția pare încurajatoare. Sondajele din primul trimestru indică o slăbire clară a intențiilor de angajare. Companiile raportează și un deficit mai mic de forță de muncă. Explicațiile țin de costurile mari din energie și de climatul regional instabil. Dinamica salariului brut nominal și-a accelerat descreșterea în ianuarie. Și costul unitar al muncii din industrie s-a redus față de valorile ridicate din 2025. Pe piața monetară, cotațiile interbancare au coborât în februarie, apoi au crescut în martie. Randamentele titlurilor de stat au urmat un traseu asemănător. Cursul leu-euro a urcat modest și s-a stabilizat ulterior pe un palier mai ridicat. Creditarea sectorului privat a avansat ușor până la 6,8% în februarie.

Potrivit evaluării BNR, inflația va crește în perioada martie-iunie 2026. Nivelurile estimate sunt mai ridicate decât în prognoza anterioară. Factorul principal este scumpirea combustibililor, pe fondul majorării cotațiilor internaționale la petrol și gaze. Tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică presiunea asupra piețelor energetice globale. Peste influența carburanților se adaugă efecte de bază nefavorabile în trimestrul al doilea. Mai apar și consecințele expirării plafonării prețului la energia electrică. Majorarea TVA și a accizelor din a doua parte a anului trecut încă produce efecte. BNR consideră că influențele temporare se vor epuiza în trimestrul al treilea. După acel moment, banca vede posibilă o corecție descendentă abruptă a inflației.
Până atunci, consumatorii și firmele ar putea resimți noi presiuni asupra costurilor zilnice.

Corecția bugetară și fondurile europene rămân esențiale

Banca centrală susține că ajustarea bugetară începută în 2025 poate reduce presiunile inflaționiste. Efectul ar veni mai ales prin slăbirea cererii agregate și temperarea anticipațiilor privind prețurile. În același timp, o disciplină fiscală mai fermă ar putea ajuta și deficitul de cont curent. Totuși, direcția viitoare depinde de măsurile ce vor fi adoptate pentru consolidarea bugetară. Planul convenit cu Comisia Europeană și procedura de deficit excesiv mențin presiunea reformelor. Riscurile externe rămân însă mari și greu de controlat, potrivit Mediafax.

Războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală pot afecta puterea de cumpărare.
Firmele pot resimți costuri mai mari, marje mai mici și condiții de finanțare mai dure.
În viziunea BNR, folosirea completă a fondurilor europene este decisivă în perioada următoare. Mai ales resursele din PNRR pot susține investițiile și pot limita vulnerabilitățile economiei.