Băncile câștigă mai puțin în T1 2026. Profitabilitatea ajunge la minimul ultimilor 4 ani

Datele publicate de Banca Națională a României arată o temperare clară a profitabilității. Sistemul bancar rămâne solid, dar marjele nu mai au aceeași forță din ultimii ani.

Scăderea vine după o perioadă în care băncile românești au avut randamente ridicate. Profitabilitatea a fost susținută de dobânzi mari, marje bune și cerere de creditare. Acum, indicatorii de rentabilitate au coborât la cel mai redus nivel din ultimii patru ani.

Profitul scade, dar diferențele dintre bănci sunt mari

Scăderea profitului nu a fost uniformă în sistem. Unele bănci au raportat rezultate mai bune decât media pieței. Cel mai vizibil exemplu este Banca Transilvania.

Liderul pieței bancare a raportat un profit de 950 milioane lei în T1 2026. Suma înseamnă aproximativ 186 milioane de euro. Rezultatul este cu 26% mai mare față de aceeași perioadă din 2025.

La nivelul întregului sistem, însă, presiunea pe profitabilitate este vizibilă. Băncile plătesc o taxă suplimentară pe cifra de afaceri. Aceasta a crescut de la 2% la 4% din veniturile brute.

Taxa a început să apese mai puternic pe rezultatele financiare. Ea se adaugă costurilor operaționale, provizioanelor și presiunii din zona dobânzilor. Pentru bănci, perioada profiturilor foarte mari devine mai greu de repetat.

ROA și ROE coboară la minimele ultimilor ani

Rentabilitatea anualizată a activelor, ROA, a scăzut la 1,39% în T1 2026. În aceeași perioadă din 2025, indicatorul era de 1,67%. Scăderea arată că activele băncilor generează un profit mai mic.

Rentabilitatea capitalului propriu, ROE, a coborât la 14,1%. În T1 2025, indicatorul era de 18,2%. Diferența este importantă pentru acționari, pentru că arată un randament mai mic al capitalului investit.

Tendința de temperare era vizibilă și înainte. ROE-ul sistemului bancar a coborât la 17,6% în 2025. În 2024 era 18,4%, iar în 2023 ajunsese la 20,1%.

Chiar și așa, băncile românești rămân printre cele mai profitabile din Europa. Diferența este că avantajul local se reduce. Încetinirea economiei începe să se vadă și în bilanțurile bancare.

Activele cresc, dar aproape în ritmul inflației

Activele bancare totale au continuat să crească. Însă, activele medii ale sistemului au ajuns la 964 miliarde lei în primul trimestru. Valoarea este echivalentă cu aproximativ 189 miliarde de euro.

Creșterea anuală a fost de 8,9%. Totuși, avansul abia a ținut pasul cu inflația medie, de 9,6%. La finalul trimestrului, activele totale au ajuns la 970 miliarde lei, adică aproximativ 190 miliarde de euro.

Această evoluție arată că sistemul bancar se extinde nominal. În termeni reali, însă, creșterea este mult mai modestă. Inflația erodează o parte din avansul bilanțurilor.

Pentru economie, băncile rămân o sursă importantă de finanțare. Dar un sistem bancar cu profitabilitate în scădere poate deveni mai atent la risc. Asta poate influența costul și accesul la creditare.

Creditele neperformante cresc ușor

Calitatea activelor s-a menținut relativ stabilă. Totuși, creditele neperformante au crescut moderat. Rata NPL a urcat la 2,8% în T1 2026.

În aceeași perioadă a anului trecut, ponderea creditelor neperformante era de 2,5%. Nivelul rămâne scăzut, dar direcția merită urmărită. O economie mai lentă poate aduce presiuni suplimentare asupra debitorilor.

Pentru bănci, combinația este mai complicată decât în anii anteriori. Profiturile sunt mai mici, taxa pe cifra de afaceri este mai mare, iar riscul de credit crește ușor.

Sistemul bancar românesc rămâne profitabil și bine capitalizat, conform acestor date publicate de BNR. Dar trimestrul I din 2026 arată o schimbare de ritm. După anii cu randamente foarte ridicate, băncile intră într-o etapă cu marje mai temperate și prudență mai mare.