România a atras 9,3 miliarde euro din Coeziune. Pîslaru spune că suntem pe locul 2 în UE

Fondurile de Coeziune sunt esențiale pentru investițiile publice. Ele finanțează infrastructură, proiecte regionale și modernizarea economiei. Pentru România, ritmul de absorbție contează direct în creșterea economică și în presiunea pe buget.

Coeziunea depășește PNRR ca miză financiară

Pîslaru a subliniat că fondurile de Coeziune sunt mai mari decât banii nerambursabili din PNRR. România are la dispoziție 31 miliarde euro prin Coeziune. Prin PNRR, componenta de grant este de 13,57 miliarde euro.

„Pe Coeziune sunt mai mulți bani nerambursabili decât pe PNRR”, a spus ministrul. Diferența este importantă. PNRR a dominat dezbaterea publică, dar Coeziunea rămâne finanțarea europeană de bază.

Pentru stat, acești bani sunt vitali. Ei pot înlocui cheltuieli care altfel ar apăsa pe deficit. În plus, pot susține investiții fără împrumuturi suplimentare.

Absorbția a urcat de la 11% la 30%

Ministrul a spus că România a plecat de la o absorbție de 11%. Acum, nivelul a ajuns la aproximativ 30%. Pîslaru susține că este un grad fără precedent pentru această etapă.

„România nu a fost niciodată în proporție atât de avansată în absorbție”, a afirmat el. Este o schimbare importantă față de exercițiile financiare anterioare. În trecut, România accelera absorbția abia spre finalul perioadei.

Acest ritm are efect economic direct. Mai mulți bani europeni înseamnă mai multe lucrări, plăți către firme și investiții în teritoriu. Înseamnă și mai puțină presiune pe bugetul național.

România este în top la sume atrase

Pîslaru a declarat că România este pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume absolute atrase. Suma absorbită este de 9,3 miliarde euro, dintr-un total de 31 miliarde euro. Ministrul spune că România este și în top 10 ca procent de absorbție.

Această poziție contează pentru credibilitate. Bruxellesul se uită nu doar la alocări, ci și la capacitatea statelor de a cheltui banii. România a avut, istoric, probleme administrative în atragerea fondurilor.

Dacă ritmul se menține, imaginea se poate schimba. România poate trece de la statutul de țară cu întârzieri la statutul de beneficiar important. Asta contează și în negocierile pentru viitorul buget european.

5 miliarde euro estimate în acest an

Pentru 2026, România estimează o absorbție de 5 miliarde euro din Fondul de Coeziune. Pentru anul viitor, suma ar putea urca spre 7 miliarde euro. Acesta ar fi un ritm foarte ridicat pentru administrația românească.

Dacă aceste estimări se confirmă, efectul se va vedea în economie. Banii europeni pot susține construcțiile, transporturile, energia și proiectele locale. Ei pot compensa parțial și încetinirea consumului privat.

Există însă și un risc. Absorbția rapidă cere proiecte pregătite bine. Fără licitații curate, avize rapide și capacitate administrativă, banii pot rămâne blocați în hârtii.

România ar putea termina banii înainte de final

Dragoș Pîslaru a spus că România se poate afla într-o situație nouă. Pentru prima dată, țara ar putea ajunge în ultimul an fără bani rămași de tras. Asta ar marca o schimbare majoră față de ciclurile anterioare.

„Vom fi pentru prima oară când nu mai aveam bani în ultimul an ce să mai tragem”, a spus ministrul. Declarația arată o miză importantă. România trebuie să pregătească deja trecerea spre exercițiul financiar 2028–2034.

Această tranziție este critică. Dacă proiectele actuale se termină rapid, statul trebuie să aibă altele pregătite. Altfel, poate apărea o pauză între două cicluri de finanțare.

Impact pentru economie și buget

Pentru economie, fondurile europene sunt una dintre puținele surse solide de investiții. Ele pot susține creșterea într-o perioadă cu deficit mare și costuri ridicate de finanțare. În plus, pot ajuta firmele conectate la proiecte publice.

Pentru buget, fiecare euro atras reduce presiunea pe finanțarea internă. Statul are nevoie de bani pentru infrastructură și dezvoltare. Dar spațiul fiscal este limitat, iar împrumuturile sunt scumpe.

De aceea, absorbția fondurilor de Coeziune devine o temă de stabilitate economică. Nu este doar o bifă administrativă. Este una dintre principalele surse prin care România poate investi fără să împingă și mai sus datoria publică.

Miza: să transforme absorbția în investiții reale

Atragerea banilor este doar prima etapă. Miza reală este transformarea lor în proiecte finalizate. România are nevoie de autostrăzi, rețele, digitalizare, infrastructură locală și servicii mai bune.

Dacă banii se văd în șantiere și proiecte utile, impactul va fi real. Dacă rămân doar în statistici de absorbție, efectul economic va fi limitat. Diferența se va vedea în următorii doi ani. Pentru Guvern, mesajul este clar. România are acces la bani europeni importanți. Acum trebuie să demonstreze că îi poate cheltui rapid, corect și cu impact economic.