BSDA 2026: Bucureștiul devine centrul industriei de apărare de pe Flancul Estic. România își marchează rolul regional de pilon de stabilitate și securitate

Ediția BSDA 2026 marchează 20 de ani de la lansarea evenimentului și se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Organizatorii o prezintă drept cea mai amplă ediție de până acum. Reunește peste 650 de companii expozante din 36 de țări, 7 pavilioane naționale, peste 350 de oficiali români și străini și peste 30.000 de vizitatori estimați.

Mesajul președintelui: securitatea se construiește prin cooperare

Mesajul președintelui Nicușor Dan a fost citit de Sorin Cîrstea, secretar al CSAT. Șeful statului a legat rolul României de stabilitatea regiunii Mării Negre și de reziliența comunității euro-atlantice. Alocuțiunea a așezat evenimentul în această logică strategică.

În discursul citit de reprezentant, președintele a descris BSDA ca pe o platformă importantă de apărare și securitate regională. Mesajul a indicat și noua realitate a câmpului de luptă. Amenințările convenționale coexistă cu atacuri cibernetice, protecția infrastructurii critice, securitatea spațială, războiul hibrid și sistemele autonome.

„Nicio națiune și nicio instituție nu poate aborda aceste provocări singură.” Fraza rezumă una dintre ideile centrale ale BSDA 2026. Interoperabilitatea nu mai este un concept tehnic, ci o condiție de securitate.

Premierul a subliniat drumul De la achiziții la capacitate industrială

Aceeași direcție a fost susținută și de premierul interimar Ilie Bolojan, prin mesajul citit de Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului. Discursul a mutat accentul de la simpla cumpărare de echipamente la construcția unei capacități durabile.

„Securitatea nu este un produs care se cumpără, este o capacitate care se construiește”, a precizat premierul, prin reprezentant. El a plasat programul european SAFE în categoria oportunităților cu valoare strategică. „Este o oportunitate istorică și este, în același timp, o obligație.”

Pentru România, programul SAFE poate deveni un instrument de finanțare, dar și un test de maturitate industrială. Oportunitatea reală apare doar dacă achizițiile sunt însoțite de transfer tehnologic, mentenanță, furnizori locali și locuri de muncă specializate.

Mesajul către industrie: veniți să produceți cu noi

Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare din Senat, a formulat direct așteptarea politică față de companiile prezente la București. Discursul său a pus accentul pe integrarea furnizorilor români în lanțurile globale de producție.

„România nu vă cere doar contracte, vă propune o relație.” Mesajul a fost completat printr-o invitație explicită. „Veniți să produceți cu noi, nu doar să vindeți.”

Pauliuc a indicat și schimbarea de statut a României în cadrul alianței. Țara este deja furnizor de securitate prin teritoriu, trupe, alianțe, Deveselu și sprijin logistic pentru Ucraina. Pasul următor este contribuția prin industrie.

Expozanți globali și o prezență locală extinsă

Lista expozanților indică amploarea evenimentului. La BSDA 2026 sunt prezente companii majore din SUA, Germania, Franța, Coreea de Sud, Turcia și Israel. Li se adaugă expozanți din Italia, Norvegia, Polonia, Marea Britanie, România și alte state. Nume sonore pentru publicul larg, dar și companii foarte focusate pe anumite echipamente sau tehnologii.

Din zona americană apar Lockheed Martin, RTX, L3Harris Technologies, General Atomics Aeronautical Systems, Northrop Grumman, Shield AI și Fortinet. Germania este reprezentată de Rheinmetall, Diehl Defence, Hensoldt și Rohde & Schwarz. Israelul a avut un stand propriu, dar a și fost reprezentat de nume precum Rafael sau Elbit.

Franța vine cu Airbus Defence and Space, Airbus Helicopters, MBDA, KNDS CBRN și Exail Robotics. Coreea de Sud are o prezență consistentă, cu Hanwha Aerospace, Hanwha Defense, Hanwha Systems, Hyundai Rotem, KAI și LIG Defense&Aerospace.

România are la rândul ei o prezență largă. Pe listă apar ROMARM, Aerostar, Romaero, Pro Optica, Avioane Craiova, Damen Shipyards, Metaminds, Thales Romania, STS, SRI, DNSC, MApN și MAI. Această combinație arată că apărarea modernă depășește zona platformelor clasice și include software, comunicații, cyber, spațiu și aplicații duale.

Miza: cât rămâne în economia românească

Combinația între mari contractori globali și companii locale este cheia evenimentului. Întrebarea nu mai este doar dacă România va cumpăra echipamente moderne. Întrebarea este cât din valoarea acestor programe rămâne în economie.

Pentru expozanți, a fost un prilej de conectare, dar și de demonstrație a celor mai interesante produse ale lor. La unele standuri – precum General Dynamics sau L3 Harris, giganți în domeniu – atenția expozantului a fost pe discuțiile față în față cu cei interesați. Alte standuri au pus accentul pe echipamente, ale căror capacități erau prezentate de specialiști.

Standul Kongsberg a venit cu o machetă în mărime naturală a Naval Strike Missile. Practic, este vârful tehnologiei în materie de artilerie anti-navală. Racheta NSM poate zbura la o înălțime foarte mică deasupra mării, mimând mișcările apei. În caz de mare agitată, poate trece prin valuri, fără devieri de la traseu. O diferențiază față de orice altceva faptul că poate ataca și ținte terestre, precum trupe inamice care tocmai au debarcat și care vor fi lovite de unde se așteaptă mai puțin: dinspre mare.

Tehnologiile care schimbă apărarea

Războiul din Ucraina și-a pus amprenta asupra tehnicilor prezentate, lucru vizibil la edițiile din ultimii ani ale cam oricăror târguri de profil, cel puțin din Europa. Participarea companiei ucrainene SkyFall este relevantă în acest context. Compania aduce experiență dintr-un conflict în care inovația rapidă a devenit parte a supraviețuirii operaționale.

Echipamentele de luptă fără om ocupă spații din ce în ce mai largi. Dronele sunt deja un „oaspete” de-al casei. În contrapartidă, încep să apară și rachete anti-dronă, printre exponate.

Însă, partea non-umană este reprezentată de echipamente din ce în ce mai rapide, mai performante, mai eficiente și cărora terenurile accidentate le pun mult mai puțin probleme decât – să zicem –ce se prezenta în urmă cu zece ani. Demonstrația Hyundai Rotem a atras privirile tuturor. Echipamente foarte mobile, sub forma unor „câini” mecanici sau echipamente de mici dimensiuni, care puteau plasa explozibili sau găsi mine. Sau livra provizii, în funcție de misiune.

În plus, un alt sector despre care vom vedea mai multe în anii care vin este războiul electronic. Echipamentele au fost oarecum puține, însă numărul lor și al expozanților cu asemenea prezentări este unul în creștere. Vorbim aici despre bruiaj, detecție și alte operațiuni specifice.

De notat participarea Rheinmetall cu vehiculul de luptă pentru infanterie Lynx. Achiziția a 232 de vehicule Lynx pentru Forțele Terestre Române este prezentată ca un posibil contract major derulat prin mecanismul european SAFE.

Trebuie marcată revenirea Lockheed Martin cu macheta la dimensiuni reale a aeronavei F-35. România a contractat 32 de aeronave în cadrul acestui program.

Trei zile de neratat pentru specialiștii din domeniu

Prima zi a inclus discursurile oficiale, un demo al Forțelor Aeriene Române, turul oficial al expoziției și o sesiune dedicată capabilităților aeriene. A doua zi va fi dedicată sesiunilor maritime și terestre, alături de evenimente de business și diplomație.

A treia zi include sesiunea Cyber & Space, cu intervenția comandantului apărării cibernetice. Accesul publicului larg este permis în expoziția exterioară, în ultima zi a evenimentului.

Însă, evenimentul este remarcabil nu doar prin personalitățile care au venit. Expoziția contează pentru că strânge atât de multe echipamente și companii, dar și instituții ale statului român cu standuri surprinzător de bine realizate.

Pentru industria românească, BSDA 2026 poate fi citit ca un test de maturitate. Există capital politic pentru reindustrializare în apărare, cerere operațională, finanțare europeană și interes din partea companiilor internaționale.

Dar între oportunitate și rezultat stau negocieri dure. Mai stau standardele de calitate, certificările, investițiile în forță de muncă și capacitatea statului de a urmări contractele până la efectele promise.

BSDA 2026 nu este doar o expoziție. Este o scenă pe care România încearcă să își definească locul în noua arhitectură europeană de securitate.

Un moment de inflexiune pentru Flancul Estic

Revenind la discursurile de la deschidere. Acestea au mers spre aceeași idee: securitatea nu se mai cumpără la cheie. Ea se construiește în timp, prin instituții, alianțe, industrie și tehnologie.

În regiunea Mării Negre, unde riscurile sunt directe, această convergență nu este un lux. Este o condiție de reziliență. Succesul ediției nu va fi măsurat doar în numărul de standuri, delegații sau vizitatori. Va fi măsurat în contractele care pot genera capacități reale în România. Și, nu în ultimul rând, în capacitatea țărilor din regiune de a se apăra eficient, cu vârfuri ale tehnologiei, de cele mai noi provocări de securitate ale acestor vremuri.

Războiul hibrid are multe fațete, prin definiție. Dar fiecare latură a acestui nou tip de conflict trebuie să fie bine reprezentată de defensiva celor care își apără teritoriul, populația și modul de viață.

Dacă programele majore de înzestrare vor aduce producție, mentenanță, furnizori locali și locuri de muncă înalt calificate, BSDA 2026 va depăși statutul unei ediții 20 aniversare.