Bursele internaționale au închis săptămâna pe minus. De ce au scăzut piețele de capital vineri

Ședințele de tranzacționare de vineri au fost închise în teritoriu negativ de majoritatea burselor din întreaga lume.

Semnalele s-au văzut încă de dimineață, când Wall Street a deschis şedinţa în scădere. Indicele Dow Jones Industrial Average s-a depreciat cu 0,27%, iar S&P – cu 0,75%. Și Nasdaq a scăzut cu 1,30%, diminuându-se cu 246 de puncte.

Printre companiile afectate s-a aflat și Nvidia, unul dintre liderii dezvoltării inteligenței artificiale. Acțiunile companiei și-au redus valoarea cu 4,4% vineri, dar își mențin avansul de peste 26% față de începutul anului. O altă „victimă” din domeniul tech a fost Micron Technology, ale cărui acțiuni s-au depreciat cu 6,6% vineri. Creșterea față de începutul anului este însă solidă, de 154%.

Scădere generalizată pe bursele internaționale, dar nu și în România

Trendul negativ a fost vizibil și în Europa. Bursa de la Londra a deschis în scădere, iar indicele FTSE-100 s-a diminuat cu aproape 80 de puncte. Evoluția a fost similară pe Bursa de la Frankfurt, unde DAX 40 s-a depreciat cu 0,81%. Bursa de la Paris a deschis în teritoriu negativ, iar CAC 40 și-a redus valoarea cu peste 56 de puncte.

Reculul s-a resimțit și pe piețele de capital asiatice. La Tokyo, indicele principal Nikkei-225 a scăzut cu 618 puncte. Bursa de la Seul a încheiat şedinţa în scădere cu 6,12%, în timp ce la cea din Singapore indicele Straits Times s-a diminuat cu 0,14%.

Nici China nu a fost scutită de efecte. Bursa din Shanghai a fost pe minus cu 1,02%, iar cea din Hong Kong – cu 1,62%.

De menționat că Bursa de Valori București a încheiat ședința de vineri pe plus, la toți indicatorii. Indicele de referință BET a înregistrat un avans de 1,22%, majorându-și valoarea la 30.497,48 puncte.

Care sunt cauzele

Potrivit analiștilor financiari, principalele cauze ale volatilității crescute de pe piețele financiare sunt criza petrolului și dobânzile. Conflictul prelungit cu Iranul și blocada din Strâmtoarea Ormuz au propulsat prețul barilului de țiței Brent la 109 dolari. Este o creștere masivă comparativ cu nivelul de aproximativ 70 de dolari înregistrat înainte de izbucnirea conflictului. Un petrol mai scump se traduce automat printr-o inflație mai mare. Iar creșterea prețurilor complică semnificativ planurile Fed de a reduce dobânzile de referință. În acest context, investitorii au abandonat speranțele legate de o posibilă ieftinire a  creditelor în acest an.

Undele de șoc s-au resimțit și pe piața obligațiunilor de stat. Randamentul titlurilor de trezorerie americane cu maturitate la 10 ani a urcat la 4,59%, față de 3,97% înainte de război. În timp ce dobânzile pentru cele pe 30 de ani au ajuns la 5,13%. Este un nivel maxim care nu a mai fost atins din 2007, înainte de izbucnirea crizei financiare globale.

Creșterea randamentelor obligațiunilor înseamnă credite mai scumpe. Ceea ce se traduce în rate ipotecare mai mari, împrumuturi mai costisitoare pentru companii și, în consecință, un consum mai redus. În plus, dobânzile ridicate fac ca acțiunile de pe bursă să pară mai puțin atractive în comparație cu obligațiunile. Acest lucru tinde să tragă indicii bursieri în jos. De exemplu, indicele Russell 2000, care urmărește firmele mici americane, a scăzut cu 2,4%.

Analiștii de piață avertizează

Potrivit specialiștilor, cauzele menționate nu sunt singurele motive pentru care indicii bursieri s-au depreciat. La acestea se adaugă și faptul că activele financiare, în special ale companiilor de tehnologie și inteligență artificială, au înregistrat o creștere mult prea mare și prea rapidă.

„Piețele au intrat în teritoriul supracumpărării”, a precizat analistul de la Annex Wealth Management, Brian Jacobsen. Estimarea sa este că volatilitatea va rămâne crescută în perioada următoare, dar există șanse de stabilizare. „Drumul nu va fi lin. Astfel de perioade necesită mai multă disciplină decât speranță”, a mai specificat Jacobsen, conform mediafax.