China s-a transformat din clientul ideal într-un coșmar pentru marile companii petroliere. Beijingul poate influența prețul petrolului prin reducerea importurilor

Relația dintre China și piața petrolului intră într-o etapă nouă. Creșterea economiei chineze nu mai garantează automat o cerere tot mai mare de țiței. Pentru producători, deciziile celui mai important cumpărător mondial devin la fel de relevante precum politica OPEC sau evoluția industriei americane de șist.

China și-a redus importurile cu 40%

China deține un control mai mare asupra consumului său de petrol decât și-a dat seama oricine. Acest lucru îi va neliniști pe directorii companiilor petroliere. În timpul uneia dintre cele mai grave crize energetice din istorie, provocată de războiul din Iran, cel mai important cumpărător de țiței de pe piață și-a redus importurile cu 40%. Nevoia Chinei de petrol s-a dovedit a fi în mare măsură discreționară, ceea ce îi oferă Beijingului influență asupra direcției în care se vor îndrepta prețurile petrolului.

„Obișnuim să glumim între noi că China este OPEC-ul cererii de petrol”, spune Homayoun Falakshahi, directorul departamentului de analiză a țițeiului la Kpler. China a trecut rapid la o cură drastică de reducere a petrolului, la scurt timp după închiderea Strâmtorii Hormuz. Țara a importat în medie 11,6 milioane de barili de țiței pe zi în 2025, potrivit datelor Institutului American al Petrolului. Până în luna iunie a acestui an, importurile se prăbușiseră la aproximativ șapte milioane de barili pe zi.

O scădere de o asemenea amploare într-o singură țară nu s-a mai produs niciodată, nici măcar în timpul unei recesiuni majore. Economia Chinei a crescut cu 4,3% în al doilea trimestru. A fost o încetinire față de primele trei luni ale anului, dar cu greu una care ar putea fi asociată cu o prăbușire a consumului de energie.

Retragerea Chinei a limitat creșterea prețurilor

Reducerea achizițiilor de petrol a acționat ca un amortizor pentru economia globală, limitând prețurile, și a reprezentat o mare surpriză pentru traderii de mărfuri. Aceștia încearcă acum să afle cât timp mai poate China să rămână discretă pe piață. Este o întrebare importantă, deoarece stocurile globale se epuizează rapid, iar țările mai au puține opțiuni pentru a se proteja de prețurile ridicate ale energiei. Revenirea unui cumpărător de categorie grea precum China ar majora costul unui baril de petrol.

Potrivit datelor Kpler, Beijingul își poate menține fără probleme importurile de țiței la un nivel redus pentru încă șase luni, având în vedere ritmul în care își consumă uriașele stocuri de petrol. Chiar și după această perioadă, China ar mai avea aproape 1,1 miliarde de barili de țiței depozitați, o combinație de stocuri ale rafinăriilor, rezerve comerciale și rezerva strategică de petrol a țării.

Totuși, Beijingul ar putea să nu dorească să își reducă prea mult stocurile. Rezervele se situau la 1,07 miliarde de barili la începutul anului trecut, când guvernul chinez a anunțat o campanie majoră de acumulare. Acesta ar putea fi pragul care ar determina China să revină pe piața spot pentru a cumpăra mai mult petrol.

Restricțiile și transportul electric au redus cererea

Pe lângă utilizarea rezervelor de urgență, Beijingul a restricționat activitatea rafinăriilor și a interzis exporturile de carburanți la începutul războiului. Astfel, rafinăriile nu au mai fost nevoite să importe la fel de mult petrol, iar piața internă a fost bine aprovizionată. Schimbările în comportamentul consumatorilor au redus, de asemenea, cererea pentru carburanți obținuți din petrol. Mai multe persoane au condus vehicule electrice în locul mașinilor pe benzină sau au călătorit cu trenuri electrice de mare viteză în locul zborurilor interne.

Capacitatea de a reduce importurile în acest mod este rezultatul mai multor ani de planificare prin care Beijingul a urmărit să diminueze dependența de petrolul din străinătate. Existau semne că sistemul energetic al țării se schimbase: peste jumătate dintre toate mașinile noi vândute în China în 2025 au fost electrice. Directorii companiilor americane de tehnologie și-au dat seama anul trecut că jucătorii chinezi din domeniul inteligenței artificiale nu se confruntau cu aceeași cursă pentru găsirea energiei necesare centrelor de date, datorită extinderii masive a infrastructurii de energie regenerabilă din țară. Dar a fost nevoie de un război pentru ca noul sistem energetic al Chinei să fie văzut în acțiune. Implicațiile pentru piața petrolului sunt majore.

Cererea poate influența acum piața petrolului

În mod tradițional, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol a utilizat cotele de producție pentru a modifica prețul petrolului, în timp ce producătorii americani de petrol de șist suplimentau oferta după ce prețurile depășeau aproximativ 65 de dolari pe baril. Se presupunea că cererea de petrol este relativ inelastică. „Cererea poate influența acum piața, iar acest lucru este destul de înfricoșător pentru furnizori”, spune David Fishman, director în cadrul companiei de consultanță energetică Lantau Group.

Este al doilea an consecutiv în care comportamentul Chinei a avut un efect surprinzător asupra prețului petrolului. Unii analiști anticipau un preț de 50 de dolari pe baril spre sfârșitul anului 2025, din cauza unei piețe cu ofertă excesivă. Excedentul larg anticipat nu s-a materializat niciodată, deoarece Beijingul cumpăra cantități foarte mari de țiței pentru a le adăuga în stocuri.

În acest moment, deciziile luate la Beijing le oferă o gură de aer altor țări care depind de importurile de combustibili fosili. Acestea trebuie să fi observat și marja de manevră pe care China și-a creat-o prin electrificarea parcului auto și diversificarea surselor de energie.

Alte state ar putea urma exemplul Beijingului

Este genul de victorie de imagine pe care organizațiile de mediu care încearcă să convingă guvernele să treacă la un nou sistem energetic nu au reușit niciodată să o obțină. Unele piețe înregistrează acum o creștere puternică a importurilor de vehicule electrice și panouri solare de la începutul războiului, în special în Asia de Sud-Est. Ar putea fi un indiciu timpuriu că alte guverne încep să urmeze exemplul Beijingului și încă o veste proastă pentru furnizorii de petrol, potrivit WSJ.