ANAF va elimina 76 de sedii și va face controale mai țintite. Cum îi va afecta pe contribuabili reorganizarea Fiscului?

Digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală este un proiect amplu și care nu este nou deloc. Mai mulți miniștri au avut propuneri, planuri, intenții bune. Însă, la proba practică, prea puține lucruri s-au mișcat. Iar tehnologizarea acestor servicii publice nu a ținut întotdeauna pasul cu evoluțiile tehnologiei.

Închiderea de sedii și trecerea activității în online

Alți miniștri din trecut au avut intenții bune, dar – de cele mai multe ori – nu au avut nici măcar planuri. De data aceasta, actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a luat taurul de coarne. A anunțat că are un plan amplu de reorganizare a activității ANAF. Cel puțin în linii mari, schimbările preconizate sunt structurale.

Au fost anunțate măsuri care ar aduce schimbări majore, precum desființarea mai multor sedii ale administrațiilor fiscale din teritoriu. Activitatea nu înseamnă că ar înceta. Ministrul Nazare a precizat că aceste închideri nu înseamnă eliminarea controalelor, ci, dimpotrivă. Controalele se vor face în colaborare cu administrațiile locale, care se vor ocupa în continuare de infrastructura din teritoriu. În plus, vor fi intensificate controalele în zonele care prezintă riscuri ridicate de evaziune fiscală.

În prezent, ANAF are 161 de unități fiscale în teritoriu, după cum urmează:

• 40 în municipii
• 105 în orașe mici
• 6 în comune

Potrivit informațiilor din spațiul public, există o listă scurtă a oficiilor care urmează să fie desființate:

• 3 din municipii (ar rămâne 37)
• 67 din orașele mici (ar rămâne 38)
• toate cele 6 din mediul rural

Relația online cu o ANAF puternic digitalizată

Radu Puchiu este un expert în tehnologizarea serviciilor publice și care a lucrat în diferite poziții din administrație centrală, ca promotor al digitalizării. Acum coordonează H.appyCities, prin care realizează platforme și aplicații ce permit localităților să-și îmbunătățească serviciile. Ca specialist în domeniu, atrage atenția că serviciile fiscale, în particular, dar și cele administrative, în general, nu sunt pe deplin integrate.

„Referitor la îmbunătățirea serviciilor, cred că autoritățile ar trebui să se axeze pe centralizarea serviciilor. Să nu mai existe sisteme IT descentralizate, la nivel local, geografic sau la nivel de agenție. Ci totul să fie centralizat și accesibil de oriunde, la nivel național. Așa ar fi logic să se întâmple, mai ales dacă are și o analiză riguroasă în spate”, apreciază el.

Centralizarea informațiilor este o etapă prin care băncile, de exemplu, au trecut cu decenii în urmă. Statul, însă, încă mai suferă de munca de tip compartimentat, în care fiecare filială acționează separat. Pentru contribuabili aflați în mișcare, o asemenea abordare este mai mult una care încurcă, decât să ajute.

Robert Șova, vicepreședinte al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), consideră că „relația cu contribuabilul trebuie să fie orientată spre prevenție. Acum, contabilii pot spune că această relație este una contondentă. Există un sistem de amenzi – disproporționate din punctul de vedere al CECCAR – care se aplică. Dar trebuie găsită o soluție optimă înclinată spre prevenție”.

În opinia reprezentantului contabililor, statul „nu trebuie să introducă sarcini administrative sau repercursiuni prea mari. Astfel, pe lângă cei care trebuie, într-adevăr, identificați și sancționați, mai pică și victime colaterale. Adică, unii contribuabili care nu au putut ține pasul cu rapidele și multiplele modificări normative și care greșesc, deși vor să fie de bună-credință. Sistemul trebuie să fie reanalizat și recalibrat. Trebuie să se ajungă la o relație de parteneriat între stat și privat”.

Scopurile reformei ANAF: combaterea evaziunii și creșterea încasărilor

La nivelul micilor contribuabili (persoane fizice, PFA, IMM), orice modificare de substanță vine mereu cu costuri mari. Să ne reamintim introducerea e-factura. Pentru marii contribuabili, a fost simplu – treaba a fost rezolvată de departamente interne de experți. Pentru cei mici, de multe ori a fost vorba despre confuzie și o muncă suplimentară, care a consumat timp din activitatea de bază.

Robert Șova apreciază că noua reformă „ar trebui să ia în calcul o îmbunătățire a relației contribuabil-autoritate. Noi, la CECCAR, considerăm că e bine ca cei care sunt incorecți să plătească. Dar mecanismul actual este prea strict și restrictiv, nu sprijină contabilii și nici contribuabilii”. În viziunea sa, „ideea că contribuabilul greșește a priori este o concepție greșită. Desigur, că în ultimii 35 de ani lucrurile s-au mai așezat. Acum, marea majoritate a contribuabililor chiar sunt de bună-credință și nu creează probleme. Însă, ajung să greșească din cauza hățișului legislativ și a sarcinilor administrative supradimensionate. Contabilii au aflat de la mulți clienți cât de frustrant este când ești de bună credință, dar greșești involuntar și ajungi să fii sancționat”.

Soluția aici ar fi „prevenția, care va aduce o schimbare de atitudine. Iar asta ar aduce beneficii pe termen mediu și lung”, apreciază Șova.

Controale pe risc: ANAF promite să-i vizeze pe contribuabilii cu probleme reale

Adrian Nica, președintele ANAF, a anunțat că „finalizarea procesului de digitalizare va permite ANAF să cunoască mai bine contribuabilii și să-și direcționeze inspecțiile fiscale către domeniile și contribuabilii cu risc ridicat”.

Astfel, ANAF va efectua controale țintite pe contribuabilii cu risc fiscal identificat. Lucru care sună bine pentru cei onești. „Vrem să transparentizăm tot ceea ce facem. Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, ne plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei”, a detaliat Nica.

Pentru a arăta că se axează pe prevenție, ANAF va anunța criteriile conform cărora va efectua controalele. Astfel, va oferi contribuabililor ocazia de a se conforma. În această schimbare de optică, cei de bună credință pot răsufla ușurați. Dar cum rămâne cu cei care încalcă legea în mod voit?

Șeful ANAF răspunde: „Vom anunța ce vrem să facem. Dacă se înțelege mesajul, salutăm comportamentul și nu consumăm resursa pentru a genera noi controale. Dar pentru cei rămași în coadă, cărora le plac și mașinile de lux pe persoana fizică, generăm două controale – pe persoana fizică și pe entitate. Lipim societatea comercială de persoana fizică din spatele ei – acesta e elementul de noutate și «bucuria» pe care o vom produce unora dintre antreprenori”.

Miza reorganizării, dincolo de închiderea unor ghișee

În viziunea consultantului fiscal Gabriel Biriș, impactul acestei reorganizări va fi unul pozitiv pentru contribuabili. „Referitor la atribuții, nu se făcea asistență a contribuabilului. Se ocupau mai mult cu executări silite și rambursări”, arată el. În opinia sa, dacă focusul Fiscului se mută de pe penalizare pe prevenție, atunci contribuabilii vor avea beneficii nete de pe urma reorganizării.

Însă, toate aceste avantaje vor veni pe termen mediu și lung, apreciază Biriș. „Impactul acestor măsuri se va vedea în timp. Într-o primă fază, nu cred că contribuabilii mici vor simți un impact major”, apreciază el. Motivul este unul simplu: „Deja, imensa majoritate a activității se face prin SPV. Contribuabilul accesează acest portal, care este acolo și dacă sediul este sau nu în localitatea în care acesta își are rezidența fiscală”.

Cu toate acestea, absența unui oficiu al Fiscului din localitate ar putea să pară un minus, în materie de servicii publice. Însă, consultantul Gabriel Biriș atrage atenția că serviciile de care au parte micii contribuabili din orașe și comune nu sunt la un nivel ridicat. „Dacă te duceai, de bună credință, ca să întrebi ceva, să ai parte de o clarificare – nu îți răspundea nimeni nimic. Sau, în cel mai bun caz, te trimiteau la o firmă de contabilitate controlată de șeful local”, descrie el. În opinia sa, dispariția multor sedii de pe plan local nu ar aduce mari dezavantaje contribuabililor.

O reformă îndelung așteptată

Reforma ANAF are, cel puțin la nivel declarativ, toate ingredientele unei schimbări necesare: digitalizare, reducerea birocrației, controale mai bine țintite și o relație mai puțin conflictuală cu contribuabilul. Însă succesul ei nu va depinde doar de închiderea unor sedii sau de mutarea unor proceduri în online, ci de calitatea reală a serviciilor digitale, de capacitatea administrației fiscale de a oferi claritate și de modul în care va reuși să facă diferența între evaziune și eroarea de bună-credință.

Pentru contribuabili, miza este una practică: un stat care să nu mai consume timp inutil, să ofere răspunsuri coerente și să intervină ferm acolo unde există risc fiscal real. Dacă reforma va rămâne doar o reorganizare administrativă, efectele vor fi limitate. Dacă însă digitalizarea va fi dublată de prevenție, transparență și servicii funcționale, ANAF ar putea face pasul de la instituția percepută ca punitivă la o administrație fiscală modernă, capabilă să crească încasările fără să împovăreze contribuabilii corecți.