Deficitul bugetar scade la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026. Nazare: „Se impune un control strict al cheltuielilor curente”

Față de anul trecut, deficitul s-a redus cu peste 32 miliarde lei. Ca pondere în economie ajustarea este de 1,75 puncte procentuale din PIB. Comparativ cu ultimii ani, tendința este și mai evidentă. După un deficit de 57,3 miliarde lei (3,24% din PIB) în primele patru luni din 2024 și 56 miliarde lei (2,92% din PIB) în 2025, execuția din 2026 marchează prima corecție fiscală majoră. Ministerul Finanțelor arată că nivelul actual este sub execuția din 2023. Atunci, deficitul anual s-a închis la 5,76% din PIB, deși presiunile actuale asupra bugetului sunt mai ridicate decât acum doi-trei ani

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală. Una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important. Însă, contextul actual solicită în continuare precauție şi exigență în gestionarea fondurilor publice. Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată. Acest lucru impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare. Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investițiilor publice. Disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit Financial Intelligence.

Veniturile au crescut cu 12%, susținute de TVA și impozitul pe venit

Veniturile totale ale statului au totalizat 223,83 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Astfel, se înregistrează o creștere de 12% față de perioada similară din 2025. De asemenea, se înregistrează și un avans de 0,5 puncte procentuale ca pondere în PIB. Motorul principal al acestei evoluții l-au reprezentat TVA, impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

TVA a consemnat cele mai vizibile progrese. Astfel, încasările nete au sărit la 47,8 miliarde lei, cu 22,4% mai mult decât în același interval al anului trecut. Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a majorării cotelor și a modificărilor fiscale aduse prin Legea 141/2025. Încasările brute au avansat și ele cu 20,1%, în timp ce restituirile au urcat la 12,4 miliarde lei, de la 11,06 miliarde lei în 2025.

Trei sferturi din investițiile publice, finanțate din fonduri europene și PNRR

Pe partea de investiții, 75,58% din cheltuielile de capital, care totalizează 31,03 miliarde lei, au fost acoperite din fonduri europene și PNRR, plățile aferente crescând cu 34,32% față de anul trecut. Ministerul Finanțelor subliniază că această reorientare spre finanțarea europeană a permis reducerea deficitului fără a bloca proiectele majore de investiții.

Cheltuielile totale au fost de 247,79 miliarde lei, în scădere cu 3,2% față de anul trecut. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 13,4% la 12,1%. Cheltuielile de personal au coborât la 54,66 miliarde lei, cu 1,9 miliarde lei sub nivelul din primele patru luni din 2025. Reducerea este pusă pe seama plafonării cheltuielilor salariale și a limitării sporurilor. Ponderea cheltuielilor de personal în PIB a scăzut la 2,7%, cu 0,3 puncte procentuale sub nivelul anului trecut.

În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5,3%, până la 32,14 miliarde lei. Motivul principal este din cauza costurilor mai ridicate din sănătate. Una dintre principalele presiuni asupra bugetului rămâne costul finanțării. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 23,68 miliarde lei, cu 3,26 miliarde lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au rămas la 1,16%, față de 1,07% în 2025. Ministerul Finanțelor avertizează că nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile deficitelor acumulate în anii anteriori și condițiile mai restrictive de finanțare.