Românii economisesc, dar investesc puțin. Suntem pe ultimul loc în UE la plasamente pe bursă, dar avem peste 422 de miliarde de lei în conturile bancare

Deși contextul economic este unul dificil, românii – nu toți – continuă să economisească. Unii pun banii „la saltea”, alții – la bancă.

Referitor la prima categorie, cea mai recentă evaluare datează de acum trei ani, când Banca Națională a României (BNR) estimase suma totală deținută în cash de conaționali la peste 65 de miliarde de lei. În condițiile actuale, este greu de spus dacă valoarea a crescut sau nu. Dar principiul „bani gheață în casă” are mulți adepți pe plan local. Un sondaj realizat de XTB în octombrie trecut arată că aproape 23% dintre români ar opta pentru deținerea în numerar, dacă ar primi 5.000 de lei. Iar un sfert (25%) i-ar pune într-un cont bancar.

Câți bani au românii în conturi

Despre banii „puși la bancă” ai românilor există mai multe date și mai actuale. Potrivit celui mai recent raport BNR, depozitele în lei ale populației crescuseră în iulie cu 0,5% față de luna precedentă și cu 7,6% raportat la perioada similară a anului trecut. Depozitele în valută se majoraseră și ele cu 0,4% față de iunie și cu 9,3% anual.

Conform sursei citate, evoluția în prima jumătate a anului a fost următoarea:

• Iunie: depozitele în lei +0,4% lunar (+7,4% anual), în valută +0,4% lunar (+9% anual).
• Mai: lei -0,3% (+7,5%), valută +2,7% (+8,9%).
• Aprilie: lei -0,04% (+4,7%), valută +1,6% (+13,1%).
• Martie: lei -0,4% (+6,2%), valută +1,2% (+11,9%).
• Februarie: lei +1,4% (+6,7%), valută +0,02% (+11,7%).
• Ianuarie: lei -0,1% (+5,8%), valută -1,1% (+11,1%).

Dacă ne raportăm la sfârșitul lunii decembrie 2025, când depozitele populației în lei ajunseseră la 266,62 miliarde de lei, creșterea din primele șapte luni ale acestui an este de 1,56%. Cele în valută s-au majorat de peste trei ori mai rapid procentual (5,26%), de la 144,24 miliarde de lei la finalul anului trecut.

Per total, în primele șapte luni ale anului, depozitele bancare ale populației au avansat cu 2,86% (+11,74 miliarde lei), depășind pragul de 422 miliarde lei la finalul lunii iulie.

În termeni nominali, valuta a adus aproape două treimi (64,6%) din totalul banilor noi depuși la bancă în acest interval. Dar, în ciuda dinamicii valutei, leul rămâne moneda principală de economisire, cu 64% din totalul depozitelor.

CE vrea mobilizarea economiilor

Sunt date care confirmă, parțial, ipoteza că românii care își permit fac economii. Și care sunt întărite și de alte statistici. De exemplu, datele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare arată că, în primul semestru din 2026, numărul conturilor bancare de peste 100.000 de euro a ajuns la 85.706, cu 4.000 mai multe decât la finalul lui iunie 2025.

Dar nu doar românilor le place să își țină economiile la bancă, ci și altor cetățeni europeni. Potrivit estimărilor, gospodăriile de pe Bătrânul continent au aproape 33.000 de miliarde de euro în conturi.

Este o sumă considerabilă, din care oficialii de la Bruxelles vor să redirecționeze o parte consistentă pentru dezvoltarea pieței de capital a UE. Argumentele sunt solide: inflația, îmbătrânirea demografică, decalajele de pensii etc.

Comisia nu contestă importanța depozitelor pentru creditarea bancară și finanțarea economiei sub supravegherea autorităților de reglementare. Dar are o nevoie tot mai mare de capital pentru a sprijini și impulsiona inovarea, creșterea economică și dezvoltarea priorităților strategice, pentru a putea face față concurenței Statelor Unite și Chinei. Nu întâmplător, un laitmotiv al pledoariei CE pentru „mobilizarea economiilor” și Uniunea de Economii și Investiții (SIU) este că americanii își păstrează aproximativ 13% din bani în bănci, în timp ce europenii au peste o treime (34%) în depozite.

Suntem iar codașii UE

Nu toți însă, pentru că investițiile europenilor pe piețele de capital variază în marje largi. Danemarca, Suedia și Olanda, de exemplu, se află pe primele locuri potrivit datelor Association for Financial Markets in Europe (AFME).

Pentru departajare, asociația utilizează Household Market Investment Indicator, cu ajutorul căruia evaluează cât din economiile gospodăriilor sunt canalizate către piețele de capital. Indicatorul ia în calcul instrumentele financiare deținute de europeni: acțiunile companiilor și ale fondurilor de investiții, obligațiunile, rezervele de asigurări de viață și deținerile fondurilor de pensii. Sunt excluse depozitele bancare, acțiunile nelistate și, evident, numerarul.

Datele AFME arată că, în 2025, Danemarca și Suedia se aflau la egalitate, cu 194% pondere a investițiilor pe piața de capital din PIB-ul respectivelor țări. Olanda se situa pe locul trei, însă la distanță, cu 164%.

România se afla la coada clasamentului, cu 16%, în timp ce media la nivelul UE era de 94%. Ungaria și Croația, ambele cu 46%, obținuseră cea mai bună clasare din rândul statelor ex-comuniste, devansând țări ca Irlanda, Portugalia sau Grecia.

Un alt clasament întocmit de AFME este cel al valorii activelor financiare medii pe cap de locuitor. Și aici pe primele locuri se situează aceeași tripletă, dar ordinea este puțin schimbată:

• Danemarca: 150.034 de euro.
• Olanda: 125.724 de euro.
• Suedia: 117.284 de euro.

Și în acest clasament România este „lanterna roșie”, cu 2.880 de euro, valoarea medie la nivelul Uniunii fiind 42.069 de euro. În acest caz, cea mai bine clasată țară ex-comunistă este Cehia, cu 11.218 euro.

De ce la unii se poate și la noi nu

Prima explicație și cea mai simplă este diferența de venituri considerabilă între România și primii clasați.

Dar nu se rezumă totul la atât. Potrivit AFME, țările care au înregistrat cele mai mari niveluri de investiții au în comun trei elemente-cheie:

• Sisteme de pensii bine dezvoltate.
• Beneficii fiscale pentru investiții.
• Conturi de investiții simple și ușor de utilizat.

Noi întrunim doar parțial aceste condiții. De exemplu, dezvoltarea sistemelor de pensii este încă în curs de derulare în România. Și asta chiar dacă Pilonii 2 și 3 de pensii private (obligatorii și facultative) au vechime în piață și rezultate notabile – randamente de 19,2%, respectiv 19,6% în 2025, câștig de peste 100 de miliarde de lei la Pilonul 2 și mai mult de 350.000 de români care și-au primit banii. Legea privind plata pensiilor private datează însă abia din 2025. Iar Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat în august proiectul de normă privind autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private.

În ceea ce privește beneficiile fiscale pentru investiții directe pe piața de capital – nu cele pentru Pilonii 3 și 4, cel din urmă fiind încă fără contributori activi –, acestea au apărut abia la începutul acestui an. În februarie, Guvernul a adoptat, prin pachetul de relansare economică, o facilitate fiscală care prevede deducerea unei sume de 400 de euro anual la stabilirea venitului net pentru sumele folosite pentru investiții pe bursă.

Un alt proiect cu potențial să dinamizeze investițiile pe bursă este cel al Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensii (CIIP). Dar și acesta este încă la început de drum – a trecut de Senat și este în dezbatere în Camera Deputaților.

Din nou ultimii… dar cu speranțe

S-ar părea deci că avem „scuze” solide pentru apetitul investițional scăzut. Pentru a avea însă imaginea completă mai trebuie adăugat un element important – România se situează de ani buni pe ultimele locuri în UE la capitolul educație financiară. Iar acest deficit este dificil de recuperat și nu poate fi surmontat rapid prin măsuri oficiale.

Există însă și vești bune – datele Fondului de Compensare a Investitorilor arată că, la finele lunii iunie, numărul total al investitorilor de pe BVB crescuse cu 6,12%, față de trimestrul anterior, ajungând la peste 325 de mii. Raportat la perioada similară de anul trecut, saltul este mult mai consistent, de +23,7%.

Cu toate acestea, rămânem deocamdată captivi într-un model ultra-conservator de economisire. Pentru ca saltul recent al numărului de investitori să nu rămână o simplă anomalie statistică, intențiile legislative trebuie dublate de o strategie națională reală de educație financiară.