Exclusiv. Fața întunecată a scăderii deficitului comercial. Adrian Negrescu: „Mulți români vor ajunge să meargă la supermarket ca la muzeu”

Fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, a declarat la finalul mandatului său că a reuşit, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, să echilibreze balanţa comercială în sectorul agroalimentar. Potrivit ministrului, acest lucru se datorează creşterii producţiei interne, investiţiilor realizate în zootehnie şi procesare şi unei absorbţii record de fonduril europene.

În conferința de bilanț susținută, Florin Barbu a declarat că, la capitolul produse agroalimentare, anul trecut s-a înregistrat o creștere a exporturilor de 12,5% și o diminuare cu 1% a importurilor.

Ce spun datele INS

INS a anunțat că deficitul comercial al României a înregistrat în 2025 o ușoară diminuare, de -2%. Valoarea deficitului a fost de 32,74 miliarde de euro, în scădere cu 673 de milioane de euro față de 2024.

Anunțul a fost perceput majoritar ca o veste bună pentru economia autohtonă. Mai ales că survine pe fondul unei evoluții pe plus a exporturilor (+4,2%), care au ajuns astfel la 96,6 miliarde. Și importurile s-au majorat (cu 2,6%), dar cu o valoare mai mică decât în anul anterior, ajungând la 129,35 miliarde.

Majorarea volumului de mărfuri trimise peste hotare reprezintă o veste cu adevărat îmbucurătoare, consideră analistul economic Adrian Negrescu. „Creșterea exporturilor reprezintă un semnal al restructurării economiei. Marile companii românești cu impact la export și-au reorganizat activitatea și și-au recalibrat schemele de producție, forța de vânzări, strategia logistică, astfel încât să facă față provocărilor. Mai ales celor generate de creșterea prețurilor la utilități, care a reprezentat marea problemă anul trecut, pe lângă majorările prețurilor la carburanți și ale salariului minim pe economie. Din acest motiv, au trebuit gândite procese noi de producție și fluxuri de business. Toate acestea au dus la acest rezultat pozitiv.”

Reversul medaliei

Dacă punem însă datele INS în context, impresia generală nu mai este chiar atât de bună. De exemplu, dacă ne raportăm la ultimii patru ani anteriori, rata medie anuală de creștere a exporturilor a fost de 11,02%. Prin urmare, cea înregistrată anul trecut s-a situat cu mult sub jumătate.

Dacă aplicăm raționamentul și în cazul importurilor, rezultă că în 2025 rata lor de creștere s-a redus de peste cinci ori. Ceea ce nu este tocmai o veste bună. Și asta pentru că unul dintre principalii factori care au contribuit la acest fenomen este reducerea consumului. Motivul – diminuarea puterii de cumpărare a populației.

De exemplu, în 2024, anul majorării pensiilor și al salariului minim pe economie, s-a înregistrat al doilea cel mai mare deficit comercial din ultimii cinci ani. Valoarea a fost de aproape 33,4 miliarde de euro, în creștere cu 15,3% față de anul anterior. Saltul cel mai mare al importurilor a fost consemnat însă în 2022, de +28,1%. Evoluția a venit după o majorare cu 22,1% în anul precedent.

„Puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut foarte mult. Motiv pentru care importurile s-au redus semnificativ ca ritm de creștere. Iar acesta este un semnal că economia locală suferă și că vânzările nu mai sunt la nivelul din anii trecuți. Într-adevăr, pe ansamblu, deficitul comercial scade și este un lucru pozitiv. Dar, pe de altă parte, ridică semne de întrebare legate de potențialul de revenire economică în lunile care urmează”, explică Adrian Negrescu.

În supermarket, ca la muzeu

Potrivit analistului economic, scăderea consumului se resimte în aproape toate domeniile de activitate. Cu prioritate în cele care au legătură cu comerțul cu amănuntul. O observație confirmată și de cel mai recent Raport trimestrial asupra inflației al Băncii Naționale a României (BNR). Conform sursei citate, în ultimele trei luni ale anului trecut, diminuarea este vizibilă în mai multe sectoare. Lista include de la comerț și servicii până la turism și achiziții importante ale populației.

„Spun de câțiva ani că mulți români vor ajunge să meargă la supermarket ca la muzeu. Adică să admire produsele și să nu și le poată permite. În prezent, vânzările din marile magazine sunt preponderent în zona produselor alimentare de bază. Se cumpără foarte mult la suta de grame și cele mai ieftine produse. Și este o goană nesfârșită după promoții, discount-uri și reduceri de preț”, susține Negrescu.

Deficitul pe sectorul alimentelor și animalelor vii, conform clasificării INS, a fost anul trecut de 3,9 miliarde de euro. Spre deosebire de 2024, când valoarea înregistrată a fost de aproape 4,9 miliarde. Dacă ne raportăm la valorile anuale ale deficitului comercial pe ultimii cinci ani, sectorul alimentelor a înregistrat o pondere crescândă până în urmă cu doi ani. Astfel, procentul a evoluat de la 7,3% în 2021, la 14% în 2024 și a coborât la 12% anul trecut.

Cum am ajuns să mâncăm roșii din Albania

Fenomenul este alimentat nu doar de erodarea puterii de cumpărare. Ci și de faptul că producătorii români, pe fondul scumpirii utilităților, reușesc cu greu să mai iasă în piață cu oferte de produse la un preț competitiv. Și asta din cauză că importurile au ajuns să fie cu mult mai ieftine decât producția locală, susține analistul.

„Uitați-vă, de exemplu, pe rafturile magazinelor și veți vedea din ce în ce mai multe legume și fructe din import. Inclusiv roșii din Albania, pentru că autoritățile din această țară, au declanșat în ultimii trei, patru ani un amplu program de susținere a producției în solarii. Astfel că Albania a devenit unul dintre jucătorii importanți la nivel european în ceea ce privește producția de legume și fructe în sere. Iar acest lucru se vede în încasările din ce în ce mai mari ale albanezilor și în exporturile care, iată, au ajuns până pe piața din România”, spune Negrescu.

Datele INS confirmă aceste aspect. De exemplu, importurile acoperă 95% din consumul intern de bulion. Nu este însă singurul aliment la care deficitul este major. Și la sucul de mere, raportul dintre consumul din producție internă față de cel din importuri este de 2 la 1. La smântână este de 3,5 la 1, iar la pește ajunge la 30 la 1.

Ce sectoare susțin exporturile

Conform datelor Institutului Național de Statistică, cele mai puternice categorii de exporturi în 2025 au fost reprezentate de:

• Mașini și echipamente pentru transport, sector care a rămas, de-a lungul anilor, un motor al economiei românești, cu o valoare de 45 de miliarde de euro, reprezentând 46,6% din exporturile României anul trecut.
• Mărfuri manufacturate: 13,84 miliarde (14,3% din total).
• Articole manufacturate diverse: 11,91 miliarde (12,3% în structura exporturilor).
• Alimente și animale vii: 7,41 miliarde (7,7% din total).

Cu precizarea că, în cazul ultimei clase de produse, este vorba de tradiționalele exporturi de cereale și semințe. Fără de care deficitul comercial al României ar fi mult mai ridicat. Lucru confirmat de evoluția valorii în anii secetoși care au afectat recoltele. Cum a fost, de exemplu, 2024, dar nu numai.

Previziuni pentru 2026

Adrian Negrescu estimează că, anul acesta, deficitul comercial va continua să scadă pe fondul diminuării puterii de cumpărare. Fenomen care va deveni vizibil în diminuarea importurilor.

„Acest lucru se simte din ce în ce mai mult, inclusiv prin prisma volumelor de marfă tranzacționate pe piața locală. Retailerii, care sunt marii importatori din acest sector, nu mai fac atât de multe stocuri de marfă cât făceau în anii anteriori. Importă mai puțin, în cantități mai mici și mai des. În tentativa de a nu rămâne cu marfa blocată în depozite sau în magazine. Deci vom asista, probabil, la o temperare a importurilor și o creștere a exporturilor. Mai ales în zona agricolă, unde se pare că producția din 2026 ar putea să fie una dintre cele mai bune din ultimii 10 ani”, susține analistul.

În concluzie, scăderea deficitului comercial are șanse reale să fie o „veste bună” doar pentru statistici. Fără o relansare a puterii de cumpărare și o protecție reală a producătorilor locali în fața evoluției prețurilor la utilități, dar nu numai, România riscă să intre într-un cerc vicios. Iar la cum se prezintă lucrurile în prezent, riscul ca economia să se contracte și mai mult devine tot mai mare. Și asta și pentru că o bună parte din populație a învățat deja cum să trăiască și cu mai puțin.