Cât au încasat românii din exportul de cereale în 2026? Diversificarea a dat roade

Sectorul agricol românesc rămâne un motor esențial pentru comerțul extern, însă profitabilitatea unitară a fost pusă la încercare în ultimul an. Astăzi, pe data de 22 aprilie 2026, analiza datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS) arată o realitate mixtă pentru producătorii locali. România a exportat alimente și animale vii în valoare totală de 7,4 miliarde de euro. Această cifră reprezintă o creștere de 12,7% față de anul anterior, un rezultat care pare bun la prima vedere.

Totuși, această evoluție pozitivă provine aproape exclusiv din volumele mult mai mari de marfă trimise la graniță. Prețul mediu pe unitate pentru aceste produse a crescut cu doar 1,8%, ceea ce indică faptul că piața globală nu a oferit bonusuri generoase pentru calitatea sau raritatea produselor. Fermierii și traderii au fost nevoiți să muncească mai mult pentru a obține încasări totale superioare, deoarece valoarea unitară a exporturilor a stagnat în raport cu efortul de producție record.

Producția record de cereale și paradoxul prețurilor de export în 2026

Anul agricol recent a fost unul de excepție pentru culturile de câmp, volumele recoltate fiind mult peste media perioadelor trecute. România a obținut o producție de cereale boabe de 24,5 milioane de tone. Un sal mare față de cele 17,8 milioane de tone din exercițiul anterior. Această creștere de 37,6% a volumului de marfă disponibilă pentru export a asigurat 3,2% din valoarea totală a livrărilor externe ale țării. Din păcate, prețurile de export pentru aceste cereale au dezamăgit producătorii locali. Indicele valorii unitare a fost de numai 100,41%, ceea ce înseamnă că prețul mediu a urcat cu un minuscul 0,4%.

Această valoare este sub indicele general pe total export cu 0,50 puncte procentuale. Există totuși o rază de speranță în relația cu partenerii din Uniunea Europeană și statele OECD. Pentru aceste destinații premium, prețul mediu de export al cerealelor a înregistrat o creștere de 3,7%. Chiar și așa, la nivel global, fermierii români au simțit presiunea unei piețe care a absorbit cantitățile record fără prețuri remarcabile. Strategia bazată pe volum a permis intrarea unor sume importante în conturile companiilor agricole în acest sezon, conform Economica.

Unde s-au făcut banii reali: Oleaginoasele, uleiurile și succesul din sectorul tutunului

Alte categorii de produse vegetale au adus profituri mult mai atractive. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate la plantele oleaginoase, unde prețul per unitate a crescut în medie cu 10,2%. Producția națională de oleaginoase a atins 4,8 milioane de tone, cu un plus masiv de 60,9% față de anul precedent. Pentru fermierii care au livrat aceste produse către statele OECD, prețurile au fost chiar mai bune, cu o majorare de 15%. Iată o listă scurtă cu sectoarele care au obținut prețuri de export peste medie:

• Uleiuri și grăsimi: Exportatorii au primit prețuri cu 20% mai mari, iar în relația cu OECD creșterea a fost de 21%.
• Tutun și înlocuitori: Prețul mediu per unitate a urcat cu 10% față de anul anterior.
• Animale vii și produse animale: Această categorie a beneficiat de o creștere a prețurilor de 8,4%.
• Produse alimentare și băuturi: Exportatorii au încasat, în medie, cu 5,5% mai mult pentru fiecare unitate vândută.

Aceste cifre demonstrează că diversificarea culturilor a fost decizia corectă pentru mulți antreprenori din agricultură. Produsele vegetale au adus încasări cu 4,5% mai mari per unitate. Acestea au oferit o protecție mai bună în fața costurilor de producție care au continuat să pună presiune pe bugete.

Analiza importurilor: România plătește mai mult pentru produsele vegetale din afară

În timp ce prețurile noastre de export au avut o evoluție modestă, costurile importurilor au urmat un trend mai agresiv. Indicele valorii unitare pentru toate importurile a scăzut ușor, cu 0,32%. Însă produsele alimentare au devenit mai scumpe pentru consumatorul român. Importurile de alimente, băuturi și tutun s-au realizat la prețuri cu 2,9% mai mari în cursul anului trecut. Cea mai îngrijorătoare cifră vine din sectorul vegetalelor de import. Aici, Statul român a plătit cu 7,4% mai mult pentru fiecare unitate adusă în țară.

Această discrepanță între prețul de export al vegetalelor autohtone (creștere de 4,5%) și prețul de import al acelorași categorii (creștere de 7,4%) afectează balanța comercială. România vinde materie primă la prețuri care cresc lent, dar cumpără produse vegetale din exterior la costuri mult mai ridicate. De asemenea, prețurile de import din Uniunea Europeană au crescut cu 1,17%. Simultan, achizițiile din țările în tranziție sau alte zone au fost mai ieftine. Institutul Național de Statistică notează că nu există date clare pentru prețurile de import la cereale sau tutun, deoarece volumele aduse nu au fost considerate semnificative pentru acest calcul statistic.