Deficitul comercial scade cu 6,2%, dar rămâne la 13,5 miliarde euro. România importă încă mult peste cât exportă

Cifra poate fi citită în două feluri. Pe de o parte, deficitul comercial se reduce, ceea ce ajută dezechilibrul extern. Pe de altă parte, minusul de peste 13 miliarde euro după numai cinci luni arată că România continuă să consume, să investească și să producă folosind masiv bunuri aduse din afară.

Deficit mai mic, dar încă uriaș

Deficitul balanței comerciale FOB/CIF a fost de 13,505 miliarde euro în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026. Față de primele cinci luni din 2025, deficitul este mai mic cu 889,8 milioane euro.

Reducerea de 6,2% este o veste bună pentru macroeconomie. Un deficit comercial mai mic poate reduce presiunea asupra deficitului de cont curent și poate ajuta stabilitatea externă a țării.

Totuși, nivelul absolut rămâne ridicat. România a importat în continuare mult mai mult decât a exportat, iar diferența se acumulează rapid. La acest ritm, dezechilibrul comercial rămâne una dintre vulnerabilitățile mari ale economiei.

Exporturile nu trag suficient economia

În primele cinci luni ale anului, exporturile au însumat aproximativ 40,337 miliarde euro. Importurile au ajuns la aproximativ 53,842 miliarde euro.

Diferența dintre cele două valori explică deficitul comercial. România are o economie integrată în lanțurile europene, dar nu reușește să transforme această integrare într-un excedent sau măcar într-un echilibru mai apropiat.

Problema nu este doar cantitatea de bunuri exportate. Contează și valoarea adăugată. Dacă România exportă componente, dar importă echipamente, bunuri de consum, produse energetice sau bunuri industriale mai scumpe, balanța rămâne defavorabilă.

Mașinile și echipamentele domină comerțul

Structura comerțului exterior arată cât de dependentă este economia de câteva categorii mari de produse. Mașinile și echipamentele de transport au reprezentat 46,6% din exporturi și 36,4% din importuri.

A doua categorie importantă este cea a altor produse manufacturate, cu 27,1% atât la exporturi, cât și la importuri. Aceste două grupe concentrează cea mai mare parte a comerțului internațional cu bunuri.

Pentru economie, concentrarea are avantaje și riscuri. Industria auto și zona de echipamente pot susține exporturile, dar pot amplifica vulnerabilitatea atunci când cererea europeană încetinește sau lanțurile industriale se reașază.

UE rămâne piața principală

Schimburile cu statele Uniunii Europene domină comerțul exterior al României. În primele cinci luni, valoarea expedierilor intra-UE a fost de 29,214 miliarde euro, iar cea a introducerilor intra-UE de 39,566 miliarde euro.

Aceste valori reprezintă 72,4% din totalul exporturilor și 73,5% din totalul importurilor. Practic, trei sferturi din comerțul României se desfășoară în interiorul pieței europene.

Această dependență arată că România este profund legată de economia UE. Când cererea europeană merge bine, exporturile românești pot avea sprijin. Când Germania, Italia sau Franța încetinesc, efectul se vede rapid și în fabricile locale.

Schimburile extra-UE rămân secundare

Comerțul cu state din afara Uniunii Europene are o pondere mai mică. Exporturile extra-UE au fost de 11,123 miliarde euro, iar importurile extra-UE de 14,276 miliarde euro.

Aceste schimburi au reprezentat 27,6% din total exporturi și 26,5% din total importuri. România nu este izolată de piețele globale, dar centrul ei comercial rămâne clar Europa.

Pentru companii, diversificarea piețelor poate deveni o miză mai mare. O economie care exportă mai mult în afara UE poate reduce dependența de ciclul european și poate găsi surse noi de creștere. Deocamdată, însă, această direcție rămâne limitată.

Ajustare sănătoasă sau cerere internă mai slabă

Scăderea deficitului comercial trebuie citită cu atenție. Ea poate veni din exporturi mai bune, dar și din importuri mai slabe. Prima variantă ar arăta competitivitate. A doua ar semnala frânarea consumului, investițiilor sau producției.

Pentru România, diferența este esențială. Un deficit mai mic obținut prin exporturi mai puternice este o veste structural bună. Un deficit mai mic obținut prin cerere internă mai slabă este doar o corecție defensivă.

În final, datele INS arată o îmbunătățire, nu o rezolvare. România reduce deficitul comercial, dar rămâne într-o poziție fragilă: importă mult, exportă insuficient ca valoare și depinde puternic de ritmul economiei europene. Dacă această ajustare nu va fi dublată de investiții în producție, tehnologie și exporturi cu valoare adăugată mai mare, minusul comercial va continua să fie nota de plată a unui model economic dezechilibrat.