România evită din nou retrogradarea la junk. Moody’s păstrează ratingul Baa3 și perspectiva negativă

România păstrează astfel statutul investment grade pe care îl are la Moody’s din octombrie 2006. O coborâre cu o singură treaptă, la Ba1, ar duce ratingul în categoria speculativă, cunoscută drept junk. Decizia o confirmă pe cea similară, a casei Fitch.

Deficitul ar putea coborî la 5,8% din PIB

Moody’s estimează că deficitul bugetar va ajunge la 5,8% din PIB în 2026. Ajustarea ar fi de peste două puncte procentuale într-un singur an și este mai rapidă decât anticipa agenția anterior.

Această evoluție a contat în decizia de păstrare a ratingului. Măsurile fiscale adoptate au început să încetinească deteriorarea finanțelor publice. Apartenența la Uniunea Europeană rămâne, de asemenea, un avantaj important pentru profilul de credit.

Problema se mută însă spre anii următori. Moody’s avertizează că România are nevoie de un efort fiscal multianual, nu doar de o corecție temporară. Dacă viitorul guvern relaxează măsurile sau întârzie reformele, presiunea asupra ratingului poate reveni rapid.

Agenția se așteaptă ca un nou guvern să fie instalat după vacanța de vară. Fragmentarea politică este văzută ca un risc pentru adoptarea bugetului pe 2027 și pentru continuitatea reformelor.

Datoria publică poate ajunge la 64,5% din PIB

Reducerea deficitului nu oprește imediat creșterea datoriei. Moody’s estimează că datoria publică va urca de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028.

În scenariul de bază, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul nivelului de 66% din PIB până la sfârșitul deceniului. Estimarea rămâne însă dependentă de continuarea ajustării fiscale.

Și costul datoriei va crește. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 3,3% din PIB în 2028, față de 2,8% în 2025 și 2% în 2023.

România va avea nevoie de finanțări echivalente cu aproximativ 12% din PIB anual, în medie, între 2026 și 2028. Aici intră atât acoperirea deficitului, cât și refinanțarea datoriilor ajunse la scadență.

Pentru stat, păstrarea ratingului investment grade contează direct în costul împrumuturilor. O retrogradare poate reduce numărul investitorilor care pot cumpăra obligațiuni românești și poate împinge dobânzile în sus.

Bugetul pe 2027 devine următorul test

Perspectiva negativă poate reveni la stabilă dacă România demonstrează că există sprijin politic pentru continuarea consolidării fiscale și după 2026. Moody’s indică două semnale concrete care pot conta în evaluările următoare.

Primul este adoptarea, înainte de sfârșitul acestui an, a unui buget pentru 2027 care continuă reducerea deficitului. Al doilea este o lege a salarizării publice care să stabilizeze și apoi să reducă masa salarială din sectorul public.

Agenția avertizează și asupra calității instituțiilor. România are mecanisme de guvernanță mai slabe decât multe state cu ratinguri similare, inclusiv în privința controlului corupției și eficienței politicii fiscale.

Riscurile externe rămân importante. Escaladarea războiului din Ucraina sau dificultăți mai mari în finanțarea deficitului de cont curent pot pune presiune suplimentară asupra ratingului.

Decizia Moody’s evită un șoc imediat pentru costurile de finanțare, dar nu închide discuția despre junk. România rămâne pe ultima treaptă recomandată investitorilor, iar următoarele evaluări vor depinde tot mai mult de stabilitatea politică și de bugetul pentru 2027.