Bulgaria riscă procedura de deficit excesiv, după doar câteva luni în zona euro. Deficitul pune presiune pe noul membru al uniunii monetare

Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat că decizia Comisiei Europene ar urma să fie prezentată pe 3 iunie. El a acuzat fostul guvern că ar fi manipulat datele fiscale pentru a obține intrarea Bulgariei în zona euro. „Au mințit pentru a împinge Bulgaria în zona euro”, a declarat Radev, potrivit Financial Times.

Aderarea la euro nu elimină disciplina fiscală

Bulgaria a intrat în zona euro după ani de pregătiri și dispute politice interne. Momentul a fost prezentat ca o ancoră de stabilitate, integrare europeană și încredere pentru investitori. Totuși, intrarea în uniunea monetară nu suspendă regulile fiscale ale Uniunii Europene.

Procedura de deficit excesiv este mecanismul prin care Bruxelles-ul supraveghează statele care depășesc pragurile fiscale europene. Regula de bază este simplă: deficitul public nu trebuie să treacă de 3% din PIB. Datoria publică trebuie să rămână sub 60% din PIB sau să scadă suficient de rapid spre acest nivel.

În cazul Bulgariei, problema nu este datoria publică. Aceasta rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Problema este deficitul, care a trecut peste plafon exact în anul anterior aderării la euro.

Comisia vede un deficit de peste 4% în următorii ani

Prognoza de primăvară a Comisiei Europene arată o deteriorare a finanțelor publice. Deficitul Bulgariei este estimat la 4,1% din PIB în 2026 și la 4,3% din PIB în 2027. Evoluția este pusă pe seama cheltuielilor mai mari cu salariile publice, apărarea, securitatea internă și protecția socială.

Comisia notează și lipsa unor măsuri compensatorii consecvente. Cu alte cuvinte, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar guvernul nu a venit cu ajustări suficiente. Aceasta este combinația care poate transforma aderarea la euro într-o presiune fiscală rapidă.

Pentru Bulgaria, riscul nu este doar reputațional. Procedura de deficit excesiv poate aduce recomandări stricte, monitorizare mai atentă și obligația de a corecta dezechilibrul bugetar. În unele situații, presiunea poate limita spațiul pentru noi cheltuieli publice.

Tensiune politică la Sofia

Tema are și o miză politică internă. Radev susține că datele fiscale au fost prezentate prea optimist înainte de aderarea la euro. El acuză fostul executiv de centru-dreapta că ar fi ascuns problemele bugetare, pentru a obține acceptul final al instituțiilor europene.

„Am vești proaste de la Bruxelles: săptămâna viitoare, pe 3 iunie, Comisia Europeană va anunța că Bulgaria va intra într-o procedură de deficit excesiv”, a spus Radev, potrivit presei bulgare. Mesajul mută tema deficitului din zona tehnică în zona conflictului politic.

Fostul ministru de Finanțe Assen Vassilev a cerut, în schimb, o corecție a deficitului până la 3% în 2026. Miza este evitarea unei perioade lungi de supraveghere fiscală. Pentru Bulgaria, începutul în zona euro poate deveni astfel un test al credibilității bugetare.

De ce contează pentru România

Cazul Bulgariei este relevant și pentru România. Discuția despre adoptarea euro apare periodic la București, dar criteriile de convergență nu sunt doar o formalitate. Intrarea în zona euro cere inflație controlată, dobânzi sustenabile, stabilitate valutară și finanțe publice solide.

Bulgaria arată că aderarea nu înseamnă finalul testului. Dimpotrivă, după intrare, disciplina fiscală devine și mai vizibilă. Un stat membru al zonei euro nu mai are același spațiu de ajustare prin curs valutar, iar derapajele bugetare sunt urmărite mai atent.

Pentru România, lecția este directă. Nu este suficient ca o țară să bifeze criteriile la un moment dat. Important este să le poată susține după aderare. Deficitul nu dispare prin schimbarea monedei, iar dezechilibrele bugetare se văd mai repede într-o uniune monetară.