Donald Trump afirmă că marile companii petroliere câștigă prea mulți bani. Cinci firme au avut profituri de 48 de miliarde de dolari doar în trimestrul II

Marile companii petroliere s-au bucurat de un profit excepțional în al doilea trimestru. Cinci firme, printre care se află Exxon Mobil, Chevron, BP, Shell și TotalEnergies, au generat un profit colosal de 48 de miliarde de dolari în perioada aprilie-iunie. De asemenea, au înregistrat un flux de numerar de aproape 90 de miliarde de dolari în aceeași perioadă.

Aceste câștiguri excepționale au stârnit furia activiștilor de mediu. Ecologiștii au reluat apelurile pentru introducerea unei taxe pe profiturile excepționale ale industriei. Și președintele SUA a luat poziție. Donald Trump a criticat recent marile companii petroliere americane Exxon și Chevron pentru că au câștigat „prea mulți bani” din creșterea prețurilor la combustibili pe fondul conflictului cu Iranul. Cu această ocazie, președintele și-a reiterat cererea de reducere a prețurilor la pompă.

„Marile companii petroliere s-au bucurat de o bonanza de lichidități fără precedent în ultimul trimestru”, a declarat Clark Williams-Derry, analist financiar la organizația non-profit IEEFA. Lichiditățile nu au fost folosite pentru a-și maximiza capacitatea de producție, a spus Williams-Derry, referindu-se la sloganul lui Trump „drill baby drill”. „Așadar, se pune întrebarea: dacă nu au acordat mai mulți bani acționarilor, ce au făcut marile companii petroliere cu acest surplus de lichidități?”, a punctat analistul.

Unde se duc banii?

Williams-Derry susține că, în mare parte, companiile petroliere au căutat să-și constituie rezerve de lichidități. Iar o parte din bani au fost folosiți pentru ca achitarea datoriilor și pentru a-și îmbunătăți bilanțurile. Rezervele de numerar ale celor cinci giganți mondiali au crescut cu puțin peste 17 miliarde de dolari pe trimestru.

„Modul cinic de a descrie strategia financiară a industriei petroliere este: «Rugați-vă pentru război». Giganții petrolieri au nevoie de creșteri periodice ale prețurilor – precum crizele din Ucraina și Iran – doar pentru a-și consolida finanțele. Pentru marile companii petroliere, suferința consumatorilor și penuria globală de combustibil funcționează ca un antidot financiar împotriva perioadelor îndelungate de prețuri scăzute și stabile care le erodează finanțele. Din perspectiva marilor companii petroliere, creșterile bruște ale prețurilor sunt o caracteristică, nu o problemă”, a spus Williams-Derry.

Directorii se justifică

Directorii marilor companii din sectorul petrol și gaze susțin că intenționează să se concentreze pe domeniile de activitate pe care le pot controla în timpul conflictului din Orientul Mijlociu. Printre direcțiile nominalizate se numără performanța operațională, tranzacționarea și optimizarea.

„Ceea ce face BP este să se asigure că ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem face pentru a încerca să contribuim la rezolvarea situației. Punem un accent puternic pe fiabilitate. Atât în ceea ce privește activele noastre din amonte, unde producem barilii, cât și activele de rafinare, unde îi rafinăm”, a declarat recent Meg O’Neill, CEO al BP.

O’Neill a precizat că BP a efectuat ajustări în modul în care sunt organizate procesele de rafinare. Scopul a fost maximizarea disponibilității produselor de care consumatorii au cea mai mare nevoie. Un exemplu în acest sens îl reprezintă combustibilul pentru avioane și motorina.

La rândul său, Wael Sawan, CEO-ul Shell, a descris volatilitatea drept „noua normalitate”. Sawan a afirmat că în prezent contextul macroeconomic este de așa natură încât prețurile mai ridicate ale materiilor prime au reprezentat un factor favorabil foarte puternic pentru rezultatele companiei.

Prosperitatea s-ar putea să nu fie durabilă

Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, susține că marile companii petroliere și de gaze au demonstrat deja cum intenționează să-și utilizeze profiturile și fluxurile de numerar excepționale.

„Gama completă acoperă fuziuni și achiziții, cheltuieli de capital pentru întreținere, investiții în proiecte noi, reducerea datoriilor și, în final, dividende și răscumpărări de acțiuni”, a declarat Mould.

Amploarea operațiunilor variază de la o companie la alta, a afirmat acesta. BP se află în „modul de reducere a datoriilor”. Shell, în schimb, a adoptat o abordare mai expansivă, printr-o achiziție în Canada.

„Ceea ce este clar, totuși, este că marile companii din sectorul hidrocarburilor abordează investițiile în noi zăcăminte de petrol și gaze cu o anumită prudență, având în vedere că bugetele generale de cheltuieli de capital rămân strict controlate. Acest lucru ar putea fi rezultatul sentimentului că actuala perioadă de prosperitate ar putea să nu fie durabilă. Mai ales dacă Statele Unite și Iranul ajung la o înțelegere pașnică și durabilă. Sau ar putea fi rezultatul temerilor legate de noi impozite. Sau al presiunii continue din partea opiniei publice, a clasei politice și a grupurilor de campanie în ceea ce privește mediul”, a explicat Mould.

Impozitele nu reduc prețurile pentru consumatori

Pe lângă criticile lui Trump, presiunea politică asupra profiturilor obținute de industria petrolului și gazelor în această perioadă de criză a crescut în ultimele săptămâni.

Activiștii au solicitat factorilor de decizie să impună impozite mai mari marilor companii energetice. Scopul este de a contribui la finanțarea infrastructurii rezistente la schimbările climatice. Sunt vizate cu precădere sistemele de protecție împotriva incendiilor și inundațiilor.

Guvernul Portugaliei a anunțat săptămâna trecută că a aprobat o taxă pe profiturile excepționale obținute de companiile petroliere și de rafinare în 2026.

Institutul American al Petrolului (API), un grup de lobby care reprezintă aproximativ 600 de companii de foraj, rafinării și alte entități, a descris industria petrolului și gazelor ca fiind o activitate ciclică care ar trebui evaluată pe decenii, nu pe trimestre, și a avertizat împotriva aplicării unei taxe pe profiturile excepționale.

În ceea ce privește impozitele pe profiturile excepționale, API a afirmat că nu este posibil să se obțină o mai mare securitate energetică prin impozitare. „Impozitele pe profiturile excepționale nu reduc prețurile pentru consumatori. Ele descurajează investițiile pe termen lung necesare pentru consolidarea aprovizionării, a infrastructurii și a unui sistem energetic mai rezilient”, au subliniat reprezentanții API, citați de cnbc.