Analiză ING: Diviziunea economiilor în Europa se lărgește

Sondajul recent ING Consumer Research arată o tendință clară în majoritatea țărilor europene incluse în studiu. Mai puține gospodării raportează acum că dețin economii față de perioada similară a anului trecut. Totuși, în fiecare economie analizată, o pondere mai mare de respondenți a ales să nu răspundă. Aceștia au preferat să nu răspundă deloc la întrebările referitoare la situația lor financiară personală.

Sondajul realizat de ING a chestionat direct consumatorii din șase țări europene diferite. Subiectul principal a fost dacă gospodăria lor deține sau nu orice formă de economii bănești. Jumătate dintre aceste țări au înregistrat o creștere a răspunsurilor negative față de anul precedent. În cinci din cele șase țări, numărul răspunsurilor afirmative a scăzut considerabil.

8% nu răspund deloc

În acest tablou economic mixt, procentul celor care au refuzat răspunsul a crescut peste tot. Creșterea variază în funcție de regiune între unul și patru puncte procentuale în 2026. Tăcerea lor sugerează mai degrabă o lipsă a resurselor financiare decât o dorință de confidențialitate.

Din cele șase țări analizate, Olanda a păstrat prima poziție în clasamentul general al economisirii. Un procent impresionant de 85% dintre olandezi au răspuns afirmativ la întrebarea privind economiile. Această cifră marchează totuși o scădere de un punct procentual față de raportarea de anul trecut. Belgia și-a consolidat poziția a doua, fiind singura țară cu un procent în creștere.

Cifrele exacte ale țărilor

• Media Europeană: 69% dintre gospodării dețin economii, în timp ce 23% nu dețin nimic. Un procent de 8% preferă să nu ofere detalii despre conturile lor bancare.

•   Olanda: Rămâne liderul incontestabil al grupului cu cel mai mare procent de economisitori activi. 85%

•   Belgia: Singurul stat care a reușit să crească numărul gospodăriilor care pun bani deoparte. 76%

•   Spania: Înregistrează un procent de 71% de răspunsuri afirmative și 23% de răspunsuri negative.

•   Polonia: Raportează 87% economisitori, dar și un procent ridicat de 11% care refuză răspunsul.

•   Germania: Doar 66% dintre germani au răspuns „da”, în timp ce 27% nu au economii. Aproximativ 9% dintre germani au ales să nu răspundă la întrebările sondajului ING.

•   România: Se află la baza clasamentului, cu un procent de 53% răspunsuri afirmative. Aproximativ 37% dintre români nu au economii, iar 10% au preferat să păstreze tăcerea.

Paradoxul Germaniei

Faptul că Germania nu ocupă un loc mai înalt în clasament poate surprinde mulți analiști. Autointitulata „țară a economisitorilor” este, în realitate, mai mult o „țară a economiilor” acumulate. Germanii au cea mai mare sumă totală de bani în conturi, cu o marjă considerabilă. Totuși, din 2013, Germania înregistrează regulat una dintre cele mai mari ponderi fără economii. Această discrepanță arată o inegalitate mare în distribuția bogăției în rândul populației germane.

21% din romani nu câștigă suficient pentru a economisi

România a rămas constant la baza sau lângă baza acestui clasament de economisire. Având cel mai mic PIB pe cap de locuitor, România are cea mai mare pondere fără economii. Respondenții români citează cel mai des câștigurile insuficiente ca motiv principal pentru această situație. Aproximativ 21% dintre toți românii nu câștigă suficient pentru a putea pune bani deoparte. În toate țările sondate, câștigurile insuficiente reprezintă motivul principal citat de consumatori.

Comparația între state este extrem de relevantă pentru a înțelege nivelul de trai. Doar 4% dintre olandezi spun că nu câștigă destul pentru a economisi în 2026. În schimb, această cifră este de cinci ori mai mare în cazul gospodăriilor din România. În total, între 4% și 21% dintre europeni suferă din cauza veniturilor prea mici.

Raportul menționează totuși un aspect des menționat despre Romania. Anume faptul că in cazul in care romanii rămân fără o sursa de venit măcar nu își vor pierde locuința. Romania are cea mai mare rata de proprietate a locuințelor din UE. De asemenea, cel mai mic număr de cetățeni ce plătesc ipoteci. Astfel, economiile lor ar putea fi blocate în proprietăți, nu în conturi bancare lichide. Această bogăție imobiliară oferă o siguranță pe care cifrele bancare nu o reflectă direct.

Motivele secundare: Costul vieții și cheltuielile neplanificate

Utilizarea economiilor pentru a face față prețurilor în creștere se află pe locul al doilea. Acest motiv este citat de aproximativ 20% dintre persoanele care nu dețin economii. Cheltuielile neplanificate, cum ar fi repararea mașinii, apar ocazional în răspunsurile oferite de consumatori. Cheltuielile discreționare depășesc 10% în Olanda și Polonia printre cei care nu economisesc.

Totuși, acest motiv nu atinge nici 3% din totalul respondenților în nicio țară sondată. Există o mică parte optimistă care alege să cheltuiască resursele în loc să le economisească. Această minoritate nu va fi însă baza pentru o renaștere a consumului intern în Europa. Strategiile economice trebuie să se concentreze pe creșterea veniturilor reale ale întregii populații.