Europa intră în iarnă cu depozitele la 69%. Gazul s-a scumpit cu 150% într-un an

Problema este că Europa a amânat refacerea stocurilor. Companiile au mizat pe încheierea rapidă a războiului cu Iranul și pe scăderea prețurilor.

Germania și Țările de Jos sunt printre marile întârziare. Împreună, cele două țări concentrează 35% din capacitatea de stocare a Uniunii Europene.

Gazul european a ajuns la 81 euro/MWh

Prețurile mari au descurajat cumpărătorii să bage gaz în depozite. Unele guverne au evitat și ele să forțeze atingerea țintelor naționale de stocare.

Strategia era simplă: războiul urma să se termine, gazul să se ieftinească, iar stocurile să fie refăcute mai târziu. Numai că acel „mai târziu” a ajuns foarte aproape de sezonul de vârf.

Jonathan Schroer, strateg la UniCredit, avertizează că fiecare lună de întârziere crește presiunea asupra prețurilor. Consumul de iarnă vine oricum.

Morgan Stanley estimează că gazul european ar putea urca până la 100 euro/MWh, în funcție de vreme. Chiar și o iarnă normală poate goli serios depozitele.

Dacă stocurile scad prea mult, Europa va trebui să intre în 2027 cu importuri masive de LNG. Asta poate ține piața tensionată încă multe luni.

Energia scumpă se mută din conductă în economie

Gazul nu este singura problemă. Petrolul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, iar combustibilii s-au scumpit puternic în Europa.

Benzina este cu 24% mai scumpă decât acum un an. Motorina a urcat cu 38%, iar combustibilul pentru aviație s-a scumpit cu peste 100%.

Gazul este însă mai periculos pentru inflație decât petrolul. Un studiu al Băncii Italiei arată că șocurile pe gaze se transmit mai persistent în prețuri.

Peter Kazimir, membru al conducerii BCE, spune că atenția lui se mută tot mai mult spre gaze și electricitate. Investitorii văd deja trei sau patru noi majorări de dobândă dacă presiunile energetice nu cedează.

Pentru economie, combinația este incomodă. Dobânzile mai mari reduc investițiile și consumul exact când energia scumpă lovește costurile companiilor.

Cele mai expuse sectoare sunt transportul aerian, chimia, industria auto și materialele de construcții. În schimb, energia, utilitățile și băncile pot ieși mai bine din acest nou ciclu.

Factura devine și politică

Presiunea nu mai este doar economică. În Germania, costul energiei începe să intre direct în competiția electorală și în discursul despre relația cu Rusia.

Guvernele încearcă să amortizeze șocul prin reduceri de taxe și subvenții. Dar aceste măsuri mută factura din buzunarul consumatorului în bugetul public.

Italia oferă un exemplu. Coaliția de guvernare a propus eliminarea taxei auto pentru 14,5 milioane de mașini și motociclete, cu un cost de peste 2 miliarde de euro.

Măsura vine peste reducerea accizei la motorină, care a costat deja 2,8 miliarde de euro. Pentru statele cu datorii mari, asemenea soluții cumpără liniște pe termen scurt și probleme pe termen lung.

Europa este mai bine pregătită decât în 2022, pentru că și-a diversificat sursele de energie. Dar intră în iarnă cu stocuri mai mici, prețuri mult mai mari și puțin spațiu pentru greșeli.

Dacă vremea rămâne blândă, continentul poate trece sezonul fără o nouă criză. Dacă frigul ține mai mult, problema gazelor poate reveni direct în inflație, dobânzi și politică, potrivit Reuters.