Fermierii români au vândut tot mai multe terenuri. Tranzacțiile au crescut semnificativ în ultima lună

Datele oficiale arată o accelerare clară a tranzacțiilor în martie. Interesul pentru terenul agricol rămâne puternic, dar diferă mult de la un județ la altul.

Tranzacțiile au crescut în martie

Numărul vânzărilor de terenuri agricole a urcat semnificativ în luna martie 2026.
Potrivit datelor ANCPI, s-au înregistrat 12.977 de tranzacții la nivel național. Față de februarie, avansul depășește o treime. În luna anterioară au fost raportate 9.679 de tranzacții. Comparativ cu martie 2025, creșterea trece de o mie de contracte. Atunci fuseseră consemnate 11.936 de vânzări.

Evoluția sugerează o piață mai activă, într-un context economic sensibil. Pentru unii proprietari, vânzarea înseamnă reducerea riscurilor și obținerea rapidă de lichidități. Pentru alți investitori, perioada pare favorabilă extinderii exploatațiilor. Mișcările din piață reflectă, deci, două tendințe diferite. Unii încearcă să se protejeze. Alții caută să profite de moment.

Dolj, Timiș și Buzău conduc clasamentul

Cele mai multe terenuri agricole s-au vândut în județul Dolj. Acolo au fost raportate 886 de tranzacții în martie. Pe următoarele poziții s-au aflat Timiș, cu 744, și Buzău, cu 673.Brăila completează zona fruntașă, cu 617 tranzacții. La capătul opus al clasamentului apar județe cu activitate foarte redusă. Teleorman a avut doar 37 de tranzacții. Sălajul a înregistrat 76. Bistrița-Năsăud a ajuns la 78, iar Ilfov la 83. Diferențele mari dintre județe arată o piață foarte polarizată. În unele zone, cererea rămâne susținută și constantă. În altele, interesul pentru cumpărare se menține la un nivel scăzut. Explicațiile țin de calitatea terenului, poziționare și dinamica locală a investițiilor. Contează și accesul la infrastructură, apropierea de centre economice și rentabilitatea culturilor.

Restricțiile propuse pentru cumpărătorii străini

Pe fondul acestor mișcări, tema cumpărătorilor străini revine în dezbaterea publică.
AUR a depus în Parlament un proiect care propune limite stricte la achiziții. Inițiativa completează Legea nr. 312 din 2005. Legea reglementează accesul cetățenilor străini la proprietăți în România. Conform proiectului, un cetățean străin ar putea cumpăra cel mult 10 hectare de teren agricol. O companie cu capital străin ar avea pragul stabilit la 30 de hectare. Există și o excepție prevăzută în propunere. Plafonul ar putea fi depășit pentru firme cu acționariat majoritar românesc. Condiția ar fi ca beneficiarul real să fie cetățean român. Măsura poate influența semnificativ piața, dacă va fi adoptată. Susținătorii cred că astfel se limitează concentrarea terenurilor în mâini externe. Criticii pot invoca efecte asupra investițiilor și asupra lichidității din piață. Deocamdată, proiectul rămâne la nivel de inițiativă legislativă.

Prețurile urcă și urmează tendința europeană

Valoarea terenurilor agricole a continuat să crească în România. Datele Eurostat arată că tendința urmează direcția generală din Uniunea Europeană. În 2024, prețul mediu al terenurilor arabile din România a crescut cu aproape 4%. Cele mai scumpe terenuri se află în regiunea București-Ilfov. Acolo, media a depășit 62.000 de lei pe hectar. La polul opus se află regiunea Nord-Est. În zonă, prețul mediu a coborât sub 38.000 de lei pe hectar. Diferența dintre cele două regiuni trece de 24.000 de lei pe hectar. Discrepanța confirmă împărțirea clară a pieței. Presiunea urbană influențează puternic valorile din jurul Capitalei. Infrastructura și potențialul agricol contribuie, la rândul lor, la formarea prețurilor, conform Profit.

În vestul țării, media a depășit 47.000 de lei pe hectar. În centru, valoarea s-a situat în jur de 40.000 de lei. Un nivel apropiat a fost raportat și în Muntenia. Oltenia a ajuns la o medie de aproximativ 44.000 de lei pe hectar. La nivel european, diferențele sunt și mai mari. Malta a raportat cele mai ridicate prețuri din Uniune. Acolo, un hectar a depășit 200.000 de euro. La celălalt capăt se află Letonia. Prețul mediu a fost de 4.825 de euro pe hectar. Piața românească rămâne, astfel, într-un proces vizibil de transformare. Creșterea tranzacțiilor și avansul prețurilor arată interes, dar și tensiune. Pentru fermieri, deciziile devin tot mai legate de rezistența financiară. Pentru investitori, terenul agricol continuă să fie o miză importantă.