Industria hotelieră din România a crescut până la 2,2 miliarde euro. Dar numărul de turiști a scăzut

Creșterea veniturilor nu a venit dintr-un val mai mare de turiști. A venit mai ales din tarife mai mari și din segmentul hotelurilor de 4 și 5 stele. Pentru piață, asta arată o schimbare clară: turismul românesc încasează mai mult, dar nu reușește încă să atragă mai mulți clienți.

Tarife mai mari, ocupare mai mică

Datele Crosspoint arată că numărul turiștilor înregistrați în România a coborât anul trecut la 14,3 milioane. În același timp, gradul mediu de ocupare al unităților de cazare a scăzut de la 30,4% la 28,8%.

Așadar, hotelurile au avut mai puțini turiști și camere mai puțin ocupate. Totuși, cifra de afaceri a crescut. Explicația este în prețuri.

În segmentul de 4 și 5 stele, tariful mediu zilnic a ajuns la 94,68 euro. Creșterea a fost de 8,5%. Venitul mediu pe cameră disponibilă a urcat cu 12,2%, până la 61,33 euro.

Costurile au împins prețurile în sus

Hotelurile au fost nevoite să absoarbă costuri mai mari. În 2025, sectorul a fost lovit de majorarea TVA pentru restaurante la 21%, de creșterea salariului minim, de accize mai mari și de o inflație medie de 6,8%.

Aceste costuri nu dispar din bilanț. Ele se duc în prețul camerei, în nota de la restaurant sau în marjele operatorilor. Când cererea nu crește, scumpirea devine o strategie riscantă.

Pentru hotelieri, anul a fost unul de echilibru dificil. Au încasat mai mult, dar au lucrat într-o piață cu mai puțini turiști. Iar pentru clienți, vacanța în România a devenit mai scumpă.

Hotelurile premium au tras piața

Hotelurile și aparthotelurile de 4 și 5 stele au generat 974,5 milioane euro. Suma reprezintă aproape jumătate din veniturile industriei, deși aceste unități înseamnă doar aproximativ 20% din capacitatea de cazare.

Aceasta este partea cea mai profitabilă a pieței. Segmentul premium poate majora tarifele mai ușor și atrage clienți cu bugete mai mari. Tot el susține o parte importantă din creșterea veniturilor.

Bucureștiul rămâne cea mai mare piață din acest segment. Capitala a generat venituri de 347,7 milioane euro și a avut o rată de ocupare de 72,6%.

Regiunile câștigă teren

Piețele regionale încep să conteze tot mai mult. La nivel agregat, acestea au generat 457,4 milioane euro în segmentul upscale. Astfel, au depășit contribuția individuală a Bucureștiului.

Cluj-Napoca a avut venituri de 45,3 milioane euro pe segmentul de 4 și 5 stele. Timișoara a ajuns la 25 milioane euro. Aceste cifre arată că cererea de hoteluri premium nu mai este concentrată doar în Capitală.

Pentru orașele mari din regiuni, aceasta poate fi o veste bună. Turismul de business, evenimentele și investițiile locale pot susține hoteluri mai scumpe. Iar pentru investitori, piața devine mai diversă.

Turiștii străini au mai salvat cererea

Numărul turiștilor străini a crescut cu 7% în 2025, până la aproape 3 milioane. Această creștere a compensat parțial scăderea cererii interne.

Problema este că România rămâne dezechilibrată. Românii cheltuiesc mult mai mult în afara țării decât cheltuiesc turiștii străini în România. Deficitul ajunge la aproximativ 10 miliarde euro.

Aici este miza mare a turismului local. Nu ajunge ca hotelurile să crească tarifele. România trebuie să atragă mai mulți turiști străini și să convingă mai mulți români să își petreacă vacanțele în țară.

Voucherele de vacanță pot lovi cererea

Consultanții avertizează că reducerea voucherelor de vacanță și schimbarea mecanismului de acordare pot afecta cererea domestică. Industria estimează un impact negativ de 30-40% asupra cererii interne.

Aceasta este o vulnerabilitate importantă. O parte a turismului românesc a fost susținută de vouchere. Dacă acest sprijin scade, hotelurile trebuie să concureze mai mult prin servicii, prețuri și experiență.

Investițiile hoteliere au depășit 60 milioane euro în 2025. Avansul este de aproximativ 25% față de 2024, dar nivelul rămâne redus în comparație regională.

Miza: venituri mai mari, dar piață fragilă

Industria hotelieră a avut un an bun în bani, dar mai slab în volum. Afacerile au crescut, însă numărul turiștilor și gradul de ocupare au scăzut. Aceasta nu este o rețetă solidă pe termen lung.

Creșterea prin tarife are limite. La un moment dat, clientul compară România cu Grecia, Bulgaria, Turcia sau Italia. Dacă serviciile nu justifică prețul, turistul pleacă. În final, turismul românesc arată mai bine în bilanțuri decât în fluxurile de turiști. Iar adevăratul test nu este doar cât încasează hotelurile, ci dacă România poate transforma prețurile mai mari în servicii mai bune și cerere mai stabilă.