Capitalul extern începe să ocolească România. Investițiile străine directe au scăzut cu peste 30% în primul trimestru

Cel mai recent raport al Băncii Naționale a României arată că, în primele trei luni din acest an, volumul total al investițiilor străine a înregistrat o scădere de 30,6%, de aproape 500 de milioane de euro. (De la 1,63 miliarde de euro, în ianuarie-martie 2025, la 1,13 miliarde în perioada similară din acest an.)

Este un rezultat care survine după un an în care investițiile străine directe (ISD) păreau să fi reintrat pe o evoluție ascendentă. În 2025, conform datelor EY, fluxul total al investițiilor străine directe (ISD) a ajuns la 8,1 miliarde de euro. O valoare cu aproape 2,5 miliarde peste rezultatul obținut în 202. Și cu 1,4 miliarde mai mare decât cel din anul anterior. Este însă departe de maximul istoric din 2022, când valoarea ISD a urcat la 10 miliarde de euro. Și chiar mai mică decât cea înregistrată în anul anterior, de 8,9 miliarde.

Conform sursei citate, România a atras anul trecut 109 proiecte de investiţii străine directe, cu 16% mai mult decât în 2024. Rezultat care i-a permis clasarea pe locul 11 în Europa, unde numărul proiectelor a înregistrat o scădere de 7%.

Creșterea fluxurilor ISD din 2025 a fost susținută, în principal, de profiturile reinvestite și de relansarea finanțării intra-grup. În pofida abordării prudente adoptate de întregul mediu economic din România. Evoluție interpretată ca un semnal că investitorii străini de pe piața locală și-au menținut angajamentul pe termen lung și au continuat să își dezvolte operațiunile.

Îmbunătățire precaută vs înrăutățire constantă

Rezultatele pe primele trei luni din 2026 arată însă că participaţiile la capital s-au redus la 1,46 miliarde de euro din totalul fluxurilor ISD. Iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă în scădere, de 331 milioane de euro. Ceea ce, potrivit raționamentului anterior, este un semnal de alarmă vizavi de interesul și încrederea investitorilor străini.

Rezultatul vine, aparent, în contradicție cu concluziile celui mai recent studiu Business Sentiment Index (BSI), realizat de FIC în martie. Studiul arată că majoritatea investitorilor străini prezenți în România estimau la acel moment „îmbunătățirea precaută a perspectivelor privind veniturile și investițiile”. În contextul în care, totuși, 51% dintre companiile din FIC considerau că, în continuare, condițiile oferite de mediul de business autohton s-au înrăutățit. Este adevărat însă că procentul era în scădere față de studiul BIS din octombrie. Atunci, mai mult de două treimi (68%) dintre respondenți împărtășeau perspectiva negativă.

Un progres era confirmat și de așteptările mai optimiste. Astfel, 51% dintre companiile FIC prognozau că vor înregistra anul acesta venituri în creștere. Doar 32% se așteptau la stagnare, în scădere semnificativă față de octombrie, când procentul fusese de 49%.

În ceea ce privește exporturile, doar un sfert din respondenți anticipau o creștere. 58% estimau că vor rămâne la același nivel ca și anul trecut. O veste nu foarte bună, în condițiile în care companiile cu capital străin au o contribuție de aproape 70% în exporturile României, conform unui studiu Deloitte.

Ce acuză investitorii străini

Studiul BIS a fost realizat la nicio lună de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. La acel moment, efectele asupra prețurilor petrolului și energiei erau încă limitate. La acel moment, așteptările vizavi de o soluționare rapidă a conflictului erau încă ridicate. Ceea ce nu se mai poate spune în prezent, în pofida declarațiilor președintelui SUA.

Peste aceste evoluții s-au suprapus recent criza politică declanșată de adoptarea moțiunii de cenzură. Și deprecierea rapidă a leului în raport cu moneda europeană. BNR și-a revizuit drastic țintele privind rata inflației. Iar rezultatele Institutului Național de Statistică (INS) indică o nouă scădere a creșterii economice.

Sunt schimbări care vor impacta puternic evoluția ISD în următorul trimestru, cel puțin. Și asta deoarece, din perspectiva investitorilor străini, principalele provocări cu care se confruntau la început de an erau:

• incertitudinea legislativă – 68%.
• inflația și ratele dobânzilor – 65%.
• fiscalitatea – 63%.
• incertitudinea politică – 56%.
• prețurile la energie – 42% (cel mai mare nivel înregistrat din 2023).

În aceste condiții, este mai mult decât probabil că apetitul investițional va avea de suferit drastic în 2026. Iar semnele sunt vizibile deja de anul trecut. Studiul FIC pe 2025 arată o scădere de 40,3% a proiectelor greenfield – investiții de la zero care creează noi fabrici și locuri de muncă. În plus, profitul reinvestit ca pondere din câștigurile totale a scăzut la 32%. Este cel mai jos nivel din ultimul deceniu. Ceea ce înseamnă că, de fapt, companiile preferă să repatrieze banii sau să îi „tezaurizeze”, în loc să riște noi dezvoltări.

„Riscul politic are un impact la fel de mare precum cel economic”

Există însă și manifestări mai evidente. Investitorii germani reuniți în cadrul unui eveniment desfășurat recent la Sibiu au transmis un mesaj prin care solicitau stabilitate politică și predictibilitate legislativă și fiscală pe termen lung.

Mesajul este cu atât mai important, cu cât Germania este unul dintre cei mai importanți investitori și parteneri comerciali ai României. În 2024, valoarea totală a investițiilor germane directe realizate în țara noastră a fost de 18,6 miliarde de euro. Iar schimburile comerciale dintre cele două țări ajunseseră la 42,66 miliarde de euro anul trecut, cu o creștere a exporturilor locale de 10%. Firmele germane angajau în urmă cu doi ani o forță de muncă de peste 252.000 de oameni în România. Iar impozitele directe plătite de acestea se ridicaseră la 6 miliarde de euro.

„Aceste companii, care au investit miliarde de euro și au creat zeci de mii de locuri de muncă, au nevoie azi mai mult ca oricând de un partener de dialog în statul român. Riscul politic are un impact la fel de mare precum cel economic”, a declarat președintele Consiliului Director al Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, Emil Hurezeanu, cu ocazia evenimentului.

Printre solicitările investitorilor germani reuniți la Sibiu s-au mai numărat și reducerea birocrației, echilibrarea fiscalității și continuarea investițiilor în infrastructură. Sunt cerințe care se regăsesc constant pe lista celor 110 companii străine mari membre ale FIC, a căror cifră de afaceri cumulată reprezintă peste un sfert (26%) din PIB. Din perspectiva acestora, România este necompetitivă în ceea ce privește:

• birocrația – 88%.
• transparența și consecvența aplicării politicilor – 78%.
• cerințele de reglementare – 75%.
• povara fiscală – 61%.
• infrastructura – 53%.

Un semnal critic de alarmă

Scăderea semnificativă a investițiilor străine nu poate fi considerată doar o simplă fluctuație statistică negativă. Este un semnal critic de alarmă în contextul în care datele INS arată că PIB-ul pe primul trimestru din acest an a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de perioada similară a anului trecut.

Este al treilea trimestru consecutiv de contracție economică. FMI a redus prognoza de creștere economică a României de la 1,4% la 0,7%. Și Banca Mondială și-a revizuit în jos estimarea, de la 1,3% la 0,5%. Iar Comisia Europeană a reevaluat prognoza de la 1,1%, cât estima în toamnă, la 0,1%.

Reducerea investițiilor străine directe se traduce nu doar în încasări mai mici la buget, ci și în posibile reduceri de locuri de muncă și pierderi de oportunități de afaceri. Dar și în limitarea accesului la tehnologii avansate, know-how și integrare în lanțurile valorice europene și globale. Potrivit analiștilor, compensarea aportului de capital prin finanțări publice și fonduri europene funcționează doar ca soluție de avarie. Dar nu susține dezvoltarea pe termen lung. Iar România riscă o erodare severă a competitivității în fața vecinilor din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia, considerați mult mai atractivi de către investitorii străini.