Investitorii români își pierd încrederea în economie. Veniturile și nivelul de trai provoacă tot mai multe temeri

În paralel, scade și încrederea legată de venituri, costul vieții și nivelul de trai. Cu toate acestea, mulți investitori continuă să creadă în propriile portofolii și păstrează interesul pentru oportunități din piețele financiare.

Economia locală inspiră în continuare neîncredere

Majoritatea investitorilor români privesc cu rezervă perspectivele economiei locale din 2026. Potrivit sondajului, 65% dintre respondenți spun că nu au încredere în evoluția economiei românești. Procentul este mai mic decât la finalul lui 2025, când nivelul ajungea la 70%. Chiar și așa, tendința generală rămâne una dominată de neîncredere și prudență. Mai mult, tot mai mulți investitori consideră economia României un risc direct pentru propriile portofolii. Creșterea acestei percepții sugerează o sensibilitate mai mare la șocurile interne și externe. Un posibil motiv pentru ușoara îmbunătățire a sentimentului este reducerea deficitului bugetar.

În 2025, deficitul a coborât la 7,65% din PIB, de la 8,67% în 2024. Totuși, datele fiscale mai bune nu au fost suficiente pentru a schimba starea generală. Creșterea economică lentă și inflația ridicată continuă să apese asupra încrederii investitorilor. România rămâne în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În plus, tensiunile externe alimentează temeri privind noi scumpiri în perioada următoare. Conflictul cu Iranul și saltul prețului petrolului sporesc presiunea asupra carburanților. De aici pot apărea scumpiri în lanț pentru bunuri și servicii.

Veniturile și nivelul de trai intră sub presiune

Sondajul arată și o deteriorare a încrederii în situația financiară personală. Tot mai mulți investitori se tem că veniturile și nivelul de trai vor fi afectate. În primul trimestru din 2026, 66% spun că au încredere în propriul nivel de trai. La sfârșitul anului trecut, procentul era de 70%. Scăderea este relevantă, mai ales într-un climat dominat de inflație și costuri ridicate. Diferențele dintre generații rămân vizibile și în privința percepției asupra traiului zilnic. Cea mai optimistă categorie este Gen Z, cu un nivel de încredere de 76%. Pe locul următor se află Gen X, cu 66%. Millennials ajung la 64%, iar Boomers coboară la 47%. Datele sugerează că vârsta influențează puternic modul de raportare la viitorul financiar. Tinerii par mai încrezători în capacitatea de adaptare și recuperare. Persoanele mai în vârstă resimt mai puternic presiunea economică și incertitudinea. În schimb, percepția privind siguranța locului de muncă a rămas stabilă.

Portofoliile rezistă, iar interesul pentru investiții rămâne activ

Deși economia provoacă neliniște, investitorii nu și-au pierdut complet încrederea în deciziile personale. Aproximativ 82% dintre românii întrebați spun că au încredere în propriile portofolii de investiții. Procentul este semnificativ mai mare decât nivelul de încredere în economia globală. Doar 52% mai cred în perspectivele economiei internaționale. Diferența arată că mulți investitori separă contextul macroeconomic de strategia personală. Volatilitatea piețelor este văzută de unii drept sursă de risc, dar și de oportunitate. Scăderile recente pot deschide puncte de intrare pentru active considerate anterior prea scumpe. Tot mai mulți investitori par orientați spre planuri pe termen lung. Tensiunile din ultimul timp nu au schimbat radical comportamentul investitorilor. În privința alocării portofoliului, numerarul rămâne foarte prezent.

Dintre investitori, 73% păstrează bani lichizi, inclusiv în conturi de economii. O pondere de 50% deține acțiuni locale, iar 37% are acțiuni străine. Un procent de 51% spune că are expunere pe cripto. Alți 43% investesc și în obligațiuni românești. Distribuția arată un interes clar pentru diversificare, dar și o nevoie de protecție. Mulți preferă să combine active riscante cu rezerve de lichiditate. La capitolul sectoare preferate, tehnologia ocupă primul loc. Un procent de 19% dintre investitori vrea să-și mărească expunerea pe companii din acest domeniu. Energia urmează cu 17%, apoi serviciile financiare cu 16%. Imobiliarele atrag 7% din intențiile de investiție, potrivit Economica.net.

Inflația rămâne principalul risc

Presiunea inflaționistă continuă să fie cea mai mare temere pentru investitorii români.
Un procent de 25% dintre respondenți indică inflația drept principal risc pentru portofoliile lor. Preocuparea domină clasamentul încă de anul trecut. Pe locul următor apare riscul unei recesiuni globale, menționat de 24% dintre participanți. Starea economiei românești este indicată de 20% dintre respondenți. Un conflict internațional este văzut drept pericol major de 15% dintre investitori. Interesul mai mare pentru energie a apărut înaintea izbucnirii conflictului cu Iranul. Sondajul a fost realizat în cele două săptămâni anterioare escaladării tensiunilor. Efectele complete asupra petrolului și gazelor nu au fost încă surprinse.

Piața dădea deja semne de îngrijorare. Consolidarea forțelor militare americane în Golf, anunțată în februarie, ar fi influențat anticipațiile. România este vulnerabilă la șocuri externe și la volatilitatea energiei.
Problemele comerciale care afectează exporturile europene pot amplifica presiunea economică internă. Prețurile mari la petrol și gaze ajung, mai devreme sau mai târziu, în costul vieții. De aici rezultă facturi mai mari, transport mai scump și presiune suplimentară asupra consumului.

 Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă, perioada următoare poate aduce noi dificultăți. Investitorii ar putea deveni și mai atenți la combustibili, inflație și evoluția economiei globale.