Nemulțumirea împotriva tehnologiilor AI ia amploare. Cine este de vină pentru așteptările neconfirmate

Pe finalul anului trecut, Banca Angliei și Fondul Monetar Internațional (FMI) au emis o serie de avertismente despre o posibilă spargere a „bulei” AI. Principala cauză invocată era că AI-ul nu livra, încă, performanțe la nivelul promisiunilor făcute de furnizorii de tehnologie.

Este adevărat, și așteptările au fost setate foarte sus de sectorul Big Tech. Marketingul a avut și are un rol esențial în susținerea raliului bursier al giganților tehnologici. Dar, după ani de previziuni optimiste, clienții din mediul enterprise au început să ceară date concrete. Pentru a-și putea calcula randamentul investițiilor făcute și a stabili valoarea celor viitoare.

Iar de aici au început să apară problemele. Pentru că rezultatele implementărilor, costisitoare de altfel, nu erau la nivelul așteptărilor. Un studiu MIT de anul trecut arăta că 95% dintre companiile care adoptaseră soluții AI nu obținuseră rezultate cu impact consistent în activitatea lor.

Analiștii de la Forrester Research au venit cu o concluzie similară. Potrivit acestora, doar 15% dintre organizațiile care implementaseră tehnologii AI obținuseră creșteri reale ale performanței ce putea fi atribuite direct tehnologiei. În aceste condiții, estimarea lor era că, anul acesta, cel puțin 25% dintre investițiile planificate în inteligența artificială vor fi amânate pentru 2027 sau mai departe.

Workslop, un pericol în creștere

Noul an a venit cu noi dovezi ale nemulțumirilor utilizatorilor din companii. Cum este, de exemplu, studiul realizat de Model Evaluation and Threat Research (METR). Cercetarea a demonstrat că utilizarea AI în domeniul programării IT îi face pe dezvoltatorii software să consume mai mult timp. Și asta pentru că trebuie să verifice informațiile generate, să introducă instrucțiuni în sistemele de inteligență artificială pentru corectarea erorilor și să valideze din nou răspunsurile. Conform METR, mai puțin de 44% dintre programatori preiau sugestiile furnizate de AI fără nicio modificare.

Fenomenul are deja un nume consacrat – „workslop”. Conform unei definiții neoficiale, workslop reprezintă conținutul generat de AI care pare corect și bine structurat la prima vedere, dar în realitate este superficial și plin de erori.

Și Universitatea Stanford a întreprins recent o cercetare pe un eșantion de peste 1.000 de angajați din diverse sectoare de activitate care utilizează zilnic AI-ul. Concluzia – oamenii folosesc inteligența artificială pentru sarcinile de rutină, care necesită efort redus, dar rezultatele obținute trebuie verificate și validate ulterior de alte persoane. Ceea ce contrazice mesajul furnizorilor de soluții referitor la creșterea productivității forței de muncă.

La rândul său, Boston Consulting Group a ajuns la concluzia că persoanele care folosesc în mod constant AI-ul la locul de muncă pentru a-și crește productivitatea încep să se simtă epuizate. Conform sondajului întreprins, 40% dintre angajați primiseră conținut de tip workslop de la colegii lor. Iar 16% de la șefi! Procentul a fost cel mai ridicat în cazul angajaților din marketing, dezvoltare software, resurse umane, finanțe și IT. Noul simptom descoperit a fost botezat plastic „AI brain fry”.

Cui aparține vina?

Dincolo de studii și rapoarte, am dorit să avem și o opinie avizată a unui specialist în domeniu. Pentru aceasta, am apelat la conf. univ. Alexandra Cernian, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București.

„Cred că, în cea mai mare parte, este o problemă de înțelegere a limitărilor pe care le are inteligența artificială. Chiar dacă a fost și este promovată ca o tehnologie omnipotentă, nu poate și – mai ales – nu are de unde să știe să facă chiar orice”, explică Alexandra Cernian.

Specialistul susține că, pentru a obține performanțele scontate, organizațiile trebuie să identifice și analizeze procesele din întregul business. Și mai ales din fluxul organizațional în care inteligența artificială poate să aducă beneficii.

„Sunt multe companii care au încercat să implementeze diverse proiecte, dar le-au oprit la nivel de pilot. Și asta pentru că au constatat că, din punct de vedere al RoI (Return-on-Investement – n.r.), nu se justifică efortul. Inteligența artificială devine, la un moment dat, costisitoare din punct de vedere al resurselor. Dar și al corectitudinii răspunsurilor livrate. De aceea, orice am face, omul trebuie să rămână în mijlocul deciziei și să supervizeze rezultatele pe care le dă AI-ul”, argumentează Alexandra Cernian.

În opinia sa, problema principală constă în faptul că organizațiile nu înțeleg încă foarte bine care sunt mecanismele din spatele acestei tehnologii. „Nu se înțelege încă unde AI-ul poate într-adevăr să aducă plusuri. Și nici unde are limitări sau poate chiar să genereze riscuri”, punctează profesorul.

Sunt necesare progrese de ambele părți

Din punctul său de vedere, workslop nu reprezintă o problemă într-atât de mare, ci un rezultat firesc. „Este normal să fie așa, pentru că inteligența artificială este o tehnologie. Nu funcționează la un clic de buton. Nu îți citește gândurile și nu știe automat ce să facă. Nu știe cum să contextualizeze lucrurile și să livreze un rezultat conform așteptărilor din nimic”, susține Alexandra Cernian.

Specialistul consideră că de vină sunt și așteptările prea ridicate. Pentru a le îndeplini, AI-ul are nevoie de un context descriptiv clar și de un set extins de instrucțiuni.

„Pe de altă parte, dacă vorbim de inteligență artificială în companii, discuția este mult mai amplă. Pentru că depinde la ce fel de AI ne referim. În momentul de față, mai toată lumea când vorbește despre inteligență artificială se referă la modelele mari de limbaj, la inteligența artificială generativă. Dar, în cazul proceselor organizaționale, implementările AI sunt mult mai complexe de atât. De aceea necesită o analiză și o implementare mult mai detaliată decât integrarea ChatGPT sau Copilot pe calculatoarele angajaților. Practic, devine un proces de optimizare a întregului flux organizațional”, spune profesorul.

Iar în acest context, pentru a se ajunge la performanțele dorite, mai au de evoluat și organizațiile, dar și tehnologia. „Este clar că inteligența artificială este într-o etapă de adolescență, din punct de vedere al maturității, și mai are multe progrese de făcut. Dar nici companiile nu sunt pregătite pentru tot ce înseamnă cu adevărat adoptarea și implementarea acestei tehnologii. Avansul tehnologic a fost, probabil, mult mai accelerat decât ritmul în care a putut să se adapteze societatea. Inclusiv la nivelul organizațiilor. Unde o primă problemă sunt educația digitală și adopția de tehnologie”, conchide Alexandra Cernian.

Revolta împotriva AI prinde formă

Sunt observații corecte, care explică multe din cauzele nemulțumirilor actuale. Dar, în ultima perioadă, AI-ul a început să aibă probleme serioase de imagine. Știri precum cea publicată de New York Times despre inteligența artificială integrată în motoarele de căutare care livrează sute de mii de informații false pe minut nu mai reprezintă o excepție.

La imaginea proastă contribuie însă și anunțurile companiilor care își justifică reducerile de personal prin adoptarea sau extinderea utilizării AI. Argument care, uneori maschează alte cauze, de natură economică. Dar rezultatul final este același – sute sau chiar mii de oameni sunt afectați.

Ca urmare au început să apară forme de revoltă împotriva inteligenței artificiale, sub diverse manifestări. De exemplu, un sondaj realizat de compania WalkMe, deținută de gigantul IT german SAP, indică o nemulțumire în creștere față de AI la nivel global. Mai mult de jumătate (54%) dintre participanții la studiul citat au declarat că evită instrumentele AI interne ale companiilor pentru a-și finaliza singuri sarcinile.

Refuzul tăcut este doar o formă de manifestare. Există însă și proteste, publice. Cum sunt, de exemplu, cele ale muzicienilor sau ale actorilor. În urmă cu câteva săptămâni, scriitorii din Marea Britanie au publicat cartea „Don’t Steal This Book” („Nu furați această carte”). Volumul conține doar o listă cu numele lor.

S-au înregistrat însă și manifestări mai violente. Recent un bărbat a aruncat cu un cocktail Molotov în casa CEO-ului OpenAI, Sam Altman. Întâmplător sau nu, cu doar câteva zile înainte, The New Yorker publicase un articol nefavorabil despre Altman, care îl prezenta drept un mincinos și un manipulator abil.

Ce va urma?

Sunt semnale clare că reacția publică negativă față de AI a depășit limitele comentariilor de pe internet. Este greu de estimat cum va evolua situația. Însă „luna de miere” a inteligenței artificiale pare să se fi încheiat. Trecerea de la entuziasmul inițial bazat pe estimări și prognoze la validarea prin rezultate concrete, cuantificabile, impune o transformare dură. Pe de o parte, organizațiile vor trebui să învețe să integreze AI-ul nu ca pe un înlocuitor al gândirii umane, ci ca un facilitator al acesteia. De cealaltă parte, furnizorii de tehnologie vor trebui să își ajusteze discursul la realitatea din teren. Și mai ales să își adapteze oferta la nevoile și cerințele concrete ale companiilor.