Investițiile în baraje, diguri și poldere intră din nou în prim-plan. Ministerul Mediului spune că are bani pentru peste 20 de proiecte

Bugetul de investiții al ANAR este de aproximativ 250 de milioane de lei. La această sumă se adaugă încă 260 de milioane de lei din bugetul național pentru infrastructura critică împotriva inundațiilor. Ministra Diana Buzoianu a spus și că mai mult de jumătate din sumele de la „Bunuri și servicii” merg spre mentenanța infrastructurii hidrotehnice.

Nu este doar o listă de lucrări, ci o schimbare de accent

Mesajul important este că statul încearcă să repare o zonă ignorată ani la rând. Barajele și digurile nu aduc capital politic rapid. Dar devin vitale când vine o viitură mare. Tocmai de aceea, investițiile de acest tip ajung de obicei prea târziu.

În acest caz, ministerul spune că a pus în buget și cinci proiecte majore preluate din PNRR, după ce acele finanțări au fost pierdute. Este vorba despre Cuceu, Rovinari, Frumoasa, Surduc și Lacul Roșu. Cu alte cuvinte, o parte din bani merg și spre salvarea unor proiecte care riscau să rămână doar pe hârtie.

Unde se duc banii

Lista de proiecte este întinsă pe aproape toată harta țării. În Cluj, amenajarea Someșului Mic are alocate aproape 19,9 milioane de lei și ar proteja peste 92.000 de locuitori, 1.785 de case și Aeroportul Internațional Cluj. Proiectul Corund-Praid din Harghita primește 22,6 milioane de lei și este prezentat drept prioritate pentru 2026, cu rol direct în protejarea a peste 6.500 de oameni și a Salinei Praid.

În Timiș, acumularea Surduc primește 17,293 milioane de lei, iar lucrările de pe pârâul Nădrag încă 10,312 milioane de lei. Pe râul Trotuș, în Bacău, bugetul alocat este de 29,605 milioane de lei. În Iași, acumularea Pârcovaci primește 13 milioane de lei, iar în Ialomița digul Stelnica are 1,5 milioane de lei în buget.

De ce contează aceste investiții

Cifrele arată că ministerul încearcă să construiască un portofoliu mai mare de apărare hidrologică. Investițiile sunt distribuite în toate bazinele hidrografice importante, de la Someș-Tisa și Crișuri până la Siret, Prut-Bârlad, Dobrogea și litoral. Asta sugerează o logică mai amplă decât simpla reparație punctuală.

Mai este însă un detaliu important. Faptul că există bani în buget nu înseamnă automat că lucrările vor merge repede. În infrastructura hidrotehnică, blocajele apar ușor. Studiile, avizele, licitațiile și execuția pot întârzia ani întregi. De aceea, adevăratul test nu va fi anunțul politic. Va fi ritmul în care aceste șantiere ies din buget și intră în teren.

Ce spune această listă despre stat

În ultimii ani, România a văzut destule episoade în care inundațiile au lovit comunități, drumuri și obiective economice. Tocmai de aceea, investițiile în baraje, diguri și poldere nu sunt doar o temă tehnică. Sunt o formă de apărare economică și socială.

Acum, ministra Diana Buzoianu spune că are bani pentru peste 20 de astfel de proiecte. Asta este partea ușoară. Partea grea începe după anunț. Dacă lucrările chiar avansează, 2026 poate deveni anul în care infrastructura anti-inundații iese din zona de promisiune și intră, în sfârșit, în zona de execuție.