România, codașă la ocuparea forței de muncă în UE. Femeile au una dintre cele mai mici rate de angajare din Europa

România, codașă la ocuparea forței de muncă în UE. Femeile au una dintre cele mai mici rate de angajare din Europa România, codașă în UE la ocuparea forței de muncă. Sursa foto: (pixabay)
România se află printre statele UE cu cele mai scăzute rate de ocupare. În 2025, doar 69% dintre persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani erau angajate, potrivit datelor Eurostat. Nivelul este cu 7,1 puncte procentuale sub media Uniunii Europene, de 76,1%.

La nivel european, cele mai ridicate rate de ocupare au fost înregistrate în Malta (83,6%), Țările de Jos (83,4%) și Cehia (82,9%). România a fost depășită doar de Italia (67,6%) în clasamentul celor mai scăzute valori.

În 2025, rata de ocupare a femeilor din România s-a situat la 59,5%, una dintre cele mai reduse valori din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. România s-a clasat pe locul al doilea între statele membre cu cea mai mică rată de ocupare a femeilor, după Italia (58,0%). Grecia a înregistrat, de asemenea, o valoare scăzută, de 62,3%.

Rata de ocupare a femeilor rămâne sub media UE în România

La nivelul Uniunii Europene, rata de ocupare a femeilor a fost de 71,3% în 2025. Cele mai ridicate niveluri au fost raportate în Estonia (81,4%), Lituania (80,3%) și Suedia (79,8%).

Diferența dintre România și media UE a fost de 11,8 puncte procentuale. Acest lucru evidențiază participarea mai redusă a femeilor pe piața muncii.

În cazul bărbaților, rata de ocupare în România nu este menționată între cele mai scăzute valori din UE. Însă, la nivel european bărbații au avut, în aproape toate statele membre, o rată de ocupare mai mare decât femeile. Media UE pentru bărbați a fost de 80,9%, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în Malta (89,1%), Cehia (88,2%) și Țările de Jos (87,2%).

Singura excepție de la această tendință a fost Lituania, unde rata de ocupare a femeilor a depășit-o pe cea a bărbaților.

Problema României nu este doar șomajul, ci și ieșirea din piața muncii

Acest indicator arată că problema României nu este numai șomajul. O parte importantă a populației de vârstă activă se află în afara pieței muncii. Cauzele pot include migrația, retragerea timpurie din activitate, responsabilitățile familiale, problemele de sănătate sau lipsa unor locuri de muncă accesibile.

Rata posturilor vacante a fost de numai 0,6% în primul trimestru din 2026, cea mai redusă din UE, alături de cele mai slabe valori europene. Indicatorul sugerează o cerere modestă de personal din partea angajatorilor, deși anumite domenii continuă să reclame lipsa lucrătorilor calificați.

ANOFM raporta 256.794 de șomeri înregistrați și o rată de 3,21% la sfârșitul lunii mai 2026. La 15 iulie, agenția avea în evidență 30.142 de locuri de muncă disponibile. Datele ANOFM nu cuprind însă toate persoanele fără serviciu și nici toate posturile vacante din economie.

Salariul mediu net a fost de 5.684 de lei în mai 2026, conform INS. Deși valoarea nominală era mai mare decât cu un an înainte, indicele câștigului salarial real a fost de 93,1%. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare a salariului mediu era cu 6,9% mai mică decât în mai 2025.

0 comentarii