Piața de capital locală a devenit neîncăpătoare pentru fondurile de pensii. Ce oportunități există pentru principalii investitori instituționali de pe BVB

Fondurile de pensii sunt, de ani buni, principalul investitor instituțional de pe Bursa de Valori București (BVB), având în prim-plan cele șapte fonduri de pensii din Pilonul 2 (pensii private obligatorii). Poziția de forță a acestora este asigurată de contribuțiile celor 8,5 milioane de români, reprezentând majoritatea populației active din țara noastră, care se acumulează constant.

La finalul anului trecut, valoarea activelor administrate de fondurile din Pilonul 2 depășise pragul de 200 de miliarde de lei. La sfârșitul primului semestru din acest an, urcase la 246,7 miliarde. În prezent, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), structura portofoliului de investiții al Fondurilor Pilon 2 arată, în mare, astfel:

• aproximativ două treimi (60-67%) din banii administrați sunt plasați în titluri de stat românești.
• peste un sfert (26-27%) din suma totală se află în acțiunile companiilor listate la BVB.

Și, deși banii acumulați merg majoritar către obligațiunile de stat, fondurile dețin între 40% și 60% din free-float-ul emitenților listați pe Piața reglementată a BVB. O situație nu foarte favorabilă, pentru că strategia de tipul „buy & hold” adoptată are un efect direct asupra lichidității de pe bursa locală, care se menține la un nivel redus. Dar și asupra valorii acțiunilor, pe care unii analiști bursieri le consideră „crescute artificial”.

Pe de altă parte însă, nu se poate contesta faptul că strategia fondurilor de pensii de a face investiții de portofoliu, pe termen lung, asigură o stabilitate crescută în perioadele cu volatilitate ridicată.

Bursele externe, o soluție viabilă

Dincolo de aceste efecte complementare, problema stringentă este cea a numărului redus de opțiuni de investiții pe care îl au fondurile de pensii. Din 2022 până în prezent, doar 13 companii și-au făcut intrarea pe Piața principală, din care șapte au venit „prin transfer” de pe piața AeRO. Numărul este insuficient având în vedere că intrările lunare recurente ale fondurilor sunt de peste 2 miliarde de lei.

Pentru a-și putea eficientiza efortul administrativ, fondurile de pensii se orientează către emitenți mari, cu lichiditate superioară. De exemplu, la Cris-Tim Family Holding (CFH), listată anul trecut printr-un IPO suprasubscris de 32 de ori, fondurile dețin în total aproximativ 17%. Iar la Electro-Alfa Internațional (EAI), venită anul acesta la bursă, cu o suprasubscriere de 58 de ori, au aproximativ 11%. Ambele companii au intrat în BET în acest an.

Cris-Tim și Electro-Alfa sunt însă excepții. Oferta limitată și acumularea continuă de bani obligă fondurile să caute noi oportunități de investiții, iar soluția indicată de majoritatea specialiștilor este orientarea către bursele străine.

„Fondurile de pensii aveau la finalul lunii martie undeva la 56 de miliarde de lei investite în acțiunile firmelor listate la BVB și doar 2,3 miliarde investite în acțiuni pe alte burse, în special cele europene. Este disproporționat acest raport. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea pe viitor să atenueze decalajul, pentru ca să ofere o mai mare flexibilitate fondurilor de a investi un procent mai mare în acțiuni din străinătate”, afirmă Radu Dăscălescu, director adjunct al diviziei de finanţe corporative TradeVille.

Majorarea procentului de investiții ar asigura, în opinia sa, nu doar accesul la noi oportunități, ci și reducerea expunerii fondurilor la riscul de țară, prin realizarea de investiții în euro sau alte monede străine.

Mai urmează un val de listări?

Este o soluție adaptată la situația dată, pentru că, pentru a putea acoperi optim apetitul investițional al fondurilor de pensii, numărul IPO-urilor de pe bursa locală ar trebui să crească undeva la minimum 4-5 pe an, potrivit directorului TradeVille.

„Minimum, pentru că la o listare nu participă doar fondurile de pensii. Există și o tranșă pentru retail, care de obicei este undeva la 15-20%. La listările mai mari, participă și fonduri din străinătate. Apoi avem și fondurile de investiții, și Pilonul 3”, explică specialistul.

Conform estimărilor din piață, în aceste condiții, Fondurile din Pilonul 2 pot ajunge până la maximum 30% din ofertă. Ceea ce este insuficient în condițiile acumulării constante de capital.

Dar, pentru anul acesta, mai există speranțe, pentru că „pare că se conturează încă un val de listări. Probabil că vom mai avea două listări mari. Și este posibil ca în 2027 să depășim numărul celor din 2026”, afirmă Radu Dăscălescu. Anul acesta singurele IPO-uri au fost Electro-Alfa Internațional (EAI) și Christian Tour (TRIP), deci, este posibil ca la finalul anului să se ajungă la patru, iar în 2027 s-ar putea ajunge la minimum cinci.

„Această situație este însă o excepție, pentru că nu se asigură în fiecare an 4-5 listări. Există ani când se întâmplă mai multe, așa cum există ani – din păcate mai mulți – în care listările sunt sub nivelul optim. Dar ele vin, de obicei în rafale, ca să zic așa”, punctează Radu Dăscălescu.

O altă speranță în așteptare

O altă posibilă soluție de a compensa raritatea IPO-urilor de pe BVB ar putea fi reprezentată de Societățile de Investiții Imobiliare, echivalentul local al REIT-urilor (Real Estate Investment Trust). Există deja demersuri în acest sens – Proiectul de lege privind regimul aplicabil societăţilor pentru investiţii imobiliare şi societăţilor cu profil imobiliar deţinute de societăţile pentru investiţii imobiliare, precum şi regimul fiscal aplicabil acestora a fost depus în Parlament din 2024.

Potrivit directorului executiv al BVB, Remus Vulpescu, REIT-urile reprezintă „un lucru absolut necesar” pentru piața de capital locală, „care poate debloca un potențial de dezvoltare formidabil în România”.

Un punct de vedere susținut și de Radu Dăscălescu: „Ar fi benefică această lege pentru investiții imobiliare, mai ales din perspectiva apetitului românilor pentru investiții imobiliare. Sunt convins că REIT-urile ar ajuta bursa atât pe partea investitorilor de retail, cât și pe cea a celor instituționali, cărora le-ar oferi o oportunitate de investiții pe termen lung, cu un flux de numerar predictibil. Și asta deoarece au un activ real, cu care poți să garantezi și pe baza căruia poți să faci majorări de capital, să introduci nou influx, și au distribuție obligatorie din profit. Din această perspectivă, consider REIT-urile potrivite și pentru investiții instituționale.”

Cu toate acestea, informațiile preliminare arată că fondurile de pensii manifestă reticență față de investițiile imobiliare. Și chiar dacă o vor depăși, vor avea nevoie de o altă derogare din partea ASF. Dar, pentru ca să se ajungă aici, inițiativa legislativă PL-x nr. 433/2024 ar trebui să primească aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate și să fie votată în Camera Deputaților, unde așteaptă de aproape doi ani.