Piața materialelor de construcții resimte din plin șocul energetic. Cristian Erbașu: „Prețurile s-au majorat deja și continuă să crească”

Construcțiile au avut anul trecut cea mai mare contribuție la creșterea Produsului Intern Brut (PIB), de 0,5%, conform datelor INS. Adică atât cât au adus împreună ceilalți doi contributori la creșterea economică a României, respectiv Agricultura, cu 0,2%, și sectorul IT&C, cu 0,3%. De altfel, ponderea acestui sector în PIB a ajuns la aproape 9%. Este cea mai mare valoare consemnată în 2025 în Uniunea Europeană.

Rezultatele menționate vin în contextul în care piața locală a construcțiilor a înregistrat anul trecut o majorare a volumului de lucrări de 8%. Este adevărat, cea mai mare creștere (+45,6%) s-a consemnat pe segmentul reparațiilor capitale. Dar și celelalte domenii au avut evoluții solide:

• +13% volumul lucrărilor în segmentul clădirilor nerezidenţiale.

• +11,4% clădirile rezidenţiale.

• +4,5% construcţiile inginereşti.

„Creştere accentuată” a costurilor

În opinia analiștilor de la Colliers, rezultatele indică faptul că, în 2025, piața construcțiilor a funcționat la o „turație foarte ridicată”, apropiată de maximele istorice. Evoluție care va încetini însă în acest an, din mai multe motive.

Este un fenomen care se prefigura deja de lunile trecute. Cea mai recentă anchetă de conjunctură realizată de INS arăta că antreprenorii din domeniu preconizau pentru primul trimestru o scădere a volumului de lucrări. Principalele probleme invocate au fost: cererea insuficientă (35%), condiţiile atmosferice (34%) și problemele financiare (19%).

O altă cauză cu efect de lungă durată este evoluția preţurilor lucrărilor de construcţii. Antreprenorii care au participat la ancheta INS estimau o „creştere accentuată” a valorilor. Efect care se va amplifica și din cauza costurilor mai mari ale energiei, care determină creșterea prețurilor materialelor de construcție.

O reacție care se propagă în lanț

Potrivit specialiștilor, majorările de preț provocate de conflictul din Orientul Mijlociu vor fi transferate aproape integral către cumpărătorii finali. Și asta deoarece producătorii de materiale de construcții, cum ar fi cimentul, betonul sau cărămizile, depind în mare măsură de energie.

Dacă prețurile la energie vor rămâne ridicate pe o perioadă mai lungă, așa cum se prefigurează, marjele companiilor din domeniu vor scădea. Ceea ce va duce la costuri de construcții mai mari, per ansamblu. Pentru a compensa minusul, constructorii vor majora prețurile, iar rezultatul final va consta în volume de producție reduse.

Este un scenariu la care asistăm deja. Conform unei analize ING, în martie aproximativ 18% dintre furnizorii de materiale de construcție din UE anticipau creșterea prețurilor de vânzare în următoarele trei luni. Este cel mai mare procent consemnat în ultimii trei ani. Dar nu s-a atins, încă, nivelul maxim din 2022, generat de declanșarea conflictului ruso-ucrainean.

Dependențele costă tot mai scump

Criza din Orientul Mijlociu surprinde industria materialelor de construcții într-o fază de stagnare a tranziției energetice. Conform sursei citate, companiile producătoare și-au redus vizibil dependența de cărbune în ultimele decenii.

Și cantitatea de petrol a scăzut considerabil în intervalul 2010-2020. Dar aproape a stagnat în următorii cinci ani. În ceea ce privește volumele de gaz utilizate, acestea nu au înregistrat diminuări notabile în ultimii 15 ani.

De exemplu, producătorii din Olanda și Spania utilizează în prezent pe scară largă gazul. Ceea ce îi face extrem de vulnerabili la creșterile de preț. În schimb, producătorii din Polonia și Germania depind mai mult de cărbune, lemn, aporturi de energie naturală și reziduuri energetice.

La rândul lor, Marea Britanie și Suedia au printre cele mai echilibrate utilizări ale resurselor energetice. Fapt care le permite să prevină efectele dependenței.

Majorările de prețuri continuă

Scumpirea este deja o realitate concretă pe piața locală. Cristian Erbaşu, CEO-ul companiei Construcţii Erbaşu, declara la finalul lunii martie că, la unele materiale, prețul s-a majorat cu aproape 35% în doar trei săptămâni.

„Între timp, unele prețuri au continuat să crească. În special la materialele de construcții care au ca materie primă petrolul”, ne-a declarat Cristian Erbaşu. Omul de afaceri a subliniat că, în această majorare, există însă „și o componentă serioasă de speculă”.

„Impactul conflictului din Orientul Mijlociu, prin creșterea prețului la energie, se resimte de câteva săptămâni bune. Are deja un impact atât asupra materialelor, cât și a construcțiilor în general”, a precizat Cristian Erbașu. Iar un factor important în acest sens îl reprezintă și presiunea exercitată de costurile cu forța de muncă.

Conform unei analize făcute de compania Depozit Virtual, după primele trei săptămâni de la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu se înregistraseră mai multe majorări de prețuri. Cele mai mari erau la ciment alb (10-15%), polistiren extrudat și expandat (8-10%) și panouri sandwich, unde prețul crescuse cu 150 euro/tonă.

Noile reguli UE pun o presiune suplimentară

Nu doar creșterea costurilor cu energia afectează piața materialelor de construcții, ci și noile politici ale Uniunii Europene. Bruxellesul a introdus relativ recent un nou set de reguli, cu impact direct asupra producției de oțel, aluminiu sau ciment.

Astfel, pe lângă așa-numita „taxă pe amprenta de carbon” aplicată materialelor de construcții (Carbon Border Adjustment Mechanism – CBAM), au fost incluse criterii precum trasabilitatea și documentația tehnică și originea produsului.

Sunt condiții adăugate pentru a favoriza producătorii de materiale din Uniunea Europeană și prioritizarea standardelor de sustenabilitate. Dar care acordă o mare importanță cerințelor de conformitate, în detrimentul criteriului prețului. Ori, în condițiile în care România este dependentă de importurile de oțel, aluminiu și de alte produse industriale, riscul creșterii suplimentare a prețurilor este cât se poate de real.

„Problema nu este doar că unele materiale vor deveni mai scumpe. Ci faptul că industria funcționează încă pe un model în care costurile se mută dintr-o verigă în alta”, declara recent Cosmin Răileanu, fondatorul Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro).

Potrivit specialistului, între 40 și 60% dintre materialele de construcții folosite în România ar putea fi afectate, direct sau indirect. Cele mai „expuse” categorii sunt oțelul, profilele și structurile metalice, tabla și panourile sandwich, în proporție de 60-80%. Pe locul doi se află cimentul, prefabricatele din beton, pavajele și sistemele de acoperiș, cu impact estimat de 30-50%.

Cum va evolua piața în 2026

În aceste condiții, piața construcțiilor din România ar trebui să înregistreze un recul consistent. Cu toate acestea, Cristian Erbașu consideră că volumul lucrărilor se va menține la un nivel ridicat.

„În principal, datorită lucrărilor mari de infrastructură și proiectelor pe fonduri europene din PNRR sau din exercițiul 2021-2027. Nu vom avea însă creșteri în toate subdomeniile. Zona rezidențială și office, de exemplu, a scăzut anul trecut și va scădea și mai mult anul acesta. Vor fi însă și alte zone afectate de scăderi. Precum cea a proiectelor realizate prin Programul național de investiții Anghel Saligny. Este vorba de proiectele de infrastructură mică realizate de comune sau orașe mici, care vor înregistra o diminuare față de perioada anterioară”, ne-a mai explicat CEO-ul companiei.

Prin urmare, concluzia optimistă e că este posibil ca piața construcțiilor să se mențină pe plus. Cea realistă – că prețurile, atât ale materialelor, cât și ale lucrărilor în sine, își vor continua creșterea.