Piața media din România ar urma să stagneze în 2026, după ce a ajuns la 838 de milioane de euro. Bugetele își pierd puterea de cumpărare

Piața media din România a ajuns la o valoare netă de aproximativ 838 de milioane de euro în 2025, potrivit raportului anual Media Fact Book, realizat de Initiative și citat în document. Creșterea față de anul anterior a fost de 5,4%. Pentru 2026, estimările indică însă o evoluție stabilă, pe fondul prudenței manifestate de companiile care cumpără publicitate. Stabilitatea se referă la valoarea nominală a pieței. În condițiile unei inflații de peste 10%, menținerea bugetelor la același nivel înseamnă o reducere a puterii lor de cumpărare.

Companiile pot cumpăra mai puțină expunere cu aceeași sumă, în timp ce costul atragerii atenției consumatorilor crește. Presiunea este mai puternică pentru întreprinderile mici și mijlocii, care concurează cu bugete mai reduse.

Piața românească rămâne mai mică decât cele din regiune

În pofida ritmului de dezvoltare, piața românească rămâne modestă ca valoare absolută. Documentul arată că România combină una dintre cele mai rapide creșteri din regiune cu o piață încă redusă ca dimensiune. O analiză PwC estimează că piața publicității online din România ar ajunge la 712 milioane de euro în 2026. În aceeași analiză, piața din Cehia este evaluată la 1,7 miliarde de euro, iar cea din Polonia la 2,7 miliarde de euro. Valoarea estimată pentru piața poloneză este astfel de aproape patru ori mai mare decât cea atribuită României. Piața din Cehia este de aproximativ 2,4 ori mai mare.

Cifra de 712 milioane de euro se referă exclusiv la publicitatea online. Ea reprezintă un indicator diferit de valoarea totală netă a pieței media, estimată la 838 de milioane de euro pentru 2025. Decalajul față de țările vecine este explicat prin dimensiunea economiei și prin bugetele pe care le pot susține companiile locale. Un alt factor este intrarea mai târzie a firmelor românești în investițiile sistematice în canalele digitale.

Piața locală recuperează acest decalaj de maturitate, dar diferențele nu pot fi eliminate rapid. Creșterile procentuale ridicate pornesc de la o bază mai mică, astfel încât avansul măsurat în euro rămâne sub cel al piețelor mai dezvoltate.

Inteligența artificială schimbă modul în care sunt căutate informațiile

Fragmentarea audiențelor și dezvoltarea inteligenței artificiale modifică traseul parcurs de consumator între descoperirea unui produs și decizia de cumpărare. Utilizatorii primesc tot mai des răspunsuri direct de la asistenți conversaționali, din rezumate automate sau din informațiile afișate în pagina de căutare. În aceste situații, nu mai este necesară accesarea site-ului unei companii. Vizibilitatea unui brand nu mai depinde astfel exclusiv de poziția ocupată în rezultatele motoarelor de căutare. Informațiile trebuie să fie formulate clar, structurate și ușor de preluat de sistemele automate.

Companiile trebuie să ofere răspunsuri directe la întrebări concrete și să atribuie datele unor surse identificabile. Optimizarea tradițională pentru motoarele de căutare rămâne necesară, dar nu mai este suficientă.

Cererile pentru competențe în inteligență artificială au crescut cu 69%

Schimbarea tehnologică pune presiune și asupra costurilor cu personalul. Potrivit PwC AI Jobs Barometer 2026, numărul locurilor de muncă pentru care sunt cerute competențe de inteligență artificială a crescut cu 69% în ultimii cinci ani. Cererea pentru specialiști capabili să utilizeze instrumente de analiză automată depășește, pe numeroase piețe, disponibilitatea candidaților. Companiile mici trebuie astfel să suporte salarii mai mari pentru roluri dificil de ocupat sau să apeleze la colaboratori externi.

Competențele necesare se schimbă rapid. Modificarea motoarelor de căutare și a modului în care sistemele automate selectează informațiile obligă specialiștii să își actualizeze permanent cunoștințele.

Ordinea cheltuielilor devine mai importantă

Pentru companiile ale căror bugete nu cresc, documentul recomandă folosirea mai eficientă a resurselor existente înaintea lansării unor campanii noi. Prima etapă este identificarea paginilor care primesc deja vizitatori, dar nu generează cereri, programări sau vânzări. Urmează actualizarea conținutului vechi și îmbunătățirea paginilor pe care utilizatorul ia decizia de cumpărare. Campaniile plătite și automatizările ar trebui introduse după remedierea acestor probleme. În caz contrar, bugetul suplimentar aduce mai mulți vizitatori către pagini care nu îi transformă în clienți.

Într-o piață care stagnează nominal și se contractă în termeni reali, eficiența utilizării bugetului devine mai importantă decât creșterea volumului cheltuielilor.