Producătorii de vinuri din România au depășit pragul de 1,5 miliarde de lei. Primele zece companii din sector fac aproape 90% din profit

România a reușit anul trecut să își consolideze poziția în rândul marilor producători de vin din Uniunea Europeană, cu o producție estimată de către Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) la aproximativ 4,1 milioane de hectolitri. Rezultatul este notabil atât prin creșterea înregistrată, de +29% față de 2024 și +3% raportat la media ultimilor cinci ani, cât și prin faptul că depășește evoluțiile internaționale.

La nivel global, avansul de la un an la altul a fost de 3%. Producția de vin, de 232 de milioane de hectolitri, a fost însă cu 5% sub media ultimilor cinci ani. În Uniunea Europeană, producția s-a majorat cu 2% față de 2024, la 14 milioane de hectolitri, dar a scăzut cu 8% față de medie.

Rezultatele au survenit pe o scădere a suprafeței viticole din UE, care s-a redus anul trecut cu 1,6%, la 3,2 milioane de hectare. Cea mai mare diminuare a avut-o Franța, de -4,4%, care a ajuns astfel la 740.000 de hectare. Spania s-a situat pe locul doi, cu -1,3%, dar cu 919.000 de hectare și-a păstrat poziția de lider la nivel mondial. România s-a menținut la 187.000 de hectare, care îi asigură locul 6 la nivelul UE și 10-11 la nivel global.

Creștere de 4,1%

Rezultatele financiare înregistrate de producătorii de vin locali anul trecut au avut însă o creștere moderată. Potrivit datelor furnizate de platforma AlertăCUI, cele aproximativ 330 de companii care activau în 2025 sub Codul CAEN 1102 – „Fabricarea vinurilor din struguri” au avut o cifră de afaceri cumulată de 1,5 miliarde de lei. Avansul înregistrat a fost de 4,1%, cel mai mic din ultimii cinci ani. Traiectoria în intervalul 2021-2025 a fost una constant ascendentă, însă ritmul de creștere a început să încetinească, după plusul de 11,4% din 2023.

Profitul net a scăzut în schimb semnificativ (-11,2%), la 176,6 milioane de lei, după ce cu un an înainte aproape stagnase (+0,4%). A fost prima scădere din intervalul menționat, cea mai mare creștere a profitabilității consemnându-se în 2021 (+49%).

Rezultatul a venit pe fundalul unei majorări masive a pierderilor, care au avut un salt de aproape 287% și au ajuns la 214,7 milioane de lei. Datoriile au crescut și ele cu 12,2%, atingând valoarea record de 1,94 miliarde de lei, în timp ce creanțele au avansat cu 6,8%, la 605 milioane.

Top 10 producători de vin în 2025

Evoluția a fost sensibil diferită la vârful clasamentului. Primele 10 companii, după cifra de afaceri, au realizat anul trecut o valoare cumulată de 1,19 miliarde de lei, în creștere cu 8,2% față de 2024. Și aici trendul a fost unul constant ascendent, însă plusul din 2025 l-a depășit pe cel din anul anterior.

Top 10 final, pe baza datelor furnizate de platforma AlertăCUI, a arătat astfel:

• Cramele Recaș: 326,2 milioane de lei (+0,96% fațăr de 2024).
• Crama Ceptura: 278,7 milioane (+13,98%).
• Zarea: 261,9 milioane (+6,85%).
• Beciul Domnesc: 91,2 milioane (+11,26%).
• Domeniile Viticole Tohani: 52,6 milioane lei (+5,24%).
• Casa De Vinuri Cotnari: 46 de milioane lei (+26,02%).
• Domeniile Dealu Mare: 42,1 milioane (+36,77%).
• Vinexport Trade-Mark: 38,4 milioane (-6,86%).
• Viti-Pomicola Sâmbureşti: 31,1 milioane (-7,97%).
• Tenuta Odobeşti: 26,2 milioane (+54,49%).

În ceea ce privește profitul net al primilor clasați, și acesta s-a diminuat, însă cu doar 8,6%, ajungând la 157 de milioane de lei. Pierderile nete, în schimb, au fost zero, pentru al doilea an consecutiv. Datoriile au crescut cu aproape 34% (660,2 milioane), iar creanțele – cu 26,5% (334,3 milioane).

Un sector cu o concentrare masivă

Polarizarea sectorului producătorilor de vinuri din România este evidentă. Companiile din Top 10 au realizat anul trecut 79,3% din cifra de afaceri a întregului sector și aproape 88,9% din profit. Aceasta în condițiile în care pierderile au fost nule, iar datoriile au reprezentat aproape o treime (34%) din total, în timp ce creanțele – aproximativ 55,2%.

Imaginea devine mult mai clară dacă ținem cont de faptul că 37,4% din totalul companiilor din sector nu raportaseră în 2025 nicio cifră de afaceri. 42% dintre companii se încadrau în intervalul 10.000-100.000 de lei și doar 23% depășiseră pragul de 1 milion. La peste 10 milioane ajunseseră doar 18 companii.

Pe de altă parte, faptul că, pentru prima dată în ultimii cinci ani, pierderile totale ale sectorului au depășit profitul net cumulat, generând un deficit net de peste 38 de milioane de lei, este un semnal puternic de alarmă. Amplificat de faptul că datoriile totale ale industriei au ajuns să reprezinte aproape 130% din cifra de afaceri anuală.

Procesul de selecție va accelera

Sunt condiții care favorizează procesul de consolidare a sectorului producătorilor de vin, prin preluări și achiziții și prin „selecția naturală” a celor care pot rezista pe piață.

Este un scenariu pertinent, mai ales în contextul economic actual, în care consumul general a înregistrat o scădere semnificativă. Situația este agravată de faptul că sectorul HoReCa, unul dintre cele mai importante canale de vânzare a vinului, dar și calea prin care se introduc noi produse pe piață, este afectat din plin. Presiunea economică tot mai mare schimbă comportamentul clienților. Modificarea este vizibilă în volumul și frecvența consumului, cu efecte directe în cantitatea și valoarea vinurilor comandate producătorilor.

În războiul de uzură a prețurilor, succesul nu va mai fi dictat însă doar de volumele mari de producție, ci și de capacitatea producătorilor de a genera valoare adăugată. Orientarea către segmentul premium destinat exportului poate fi o soluție câștigătoare, având în vedere că pariul pe etichetele din categoria medie-superioară (10-25 de euro) a confirmat deja că asigură marje de profit superioare. Este adevărat însă că doar un număr limitat de producători au capacitatea necesară pentru a ieși pe piețele externe.

Există și vești bune, dar…

Pentru a nu încheia însă într-o notă pesimistă, merită menționat că, recent, Ministerul Agriculturii a anunțat un program de finanțare în valoare de peste 11 milioane de euro pentru producătorii de vin. Fondurile europene pot amortiza o parte din presiune, prin investiții în modernizare și eficientizare.

Dar diferența reală o va face capacitatea fiecărui producător de a-și ține datoriile sub control și de a vinde vinuri cu o valoare adăugată mai mare. Lucru tot mai dificil pe o piață în scădere de apetit și sensibilă la preț.

———————————

Materialul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.