BNR reduce estimările pentru revenirea economiei României. Inflația a coborât la 10,42% în iunie

Minuta ședinței de politică monetară din 7 august indică o economie aflată încă într-o perioadă dificilă. Investițiile dau unele semnale de revenire, însă comerțul exterior și costurile interne mențin riscurile la un nivel ridicat.

Economia a stagnat în primul trimestru

Noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în primul trimestru din 2026. Evoluția a urmat contracției de 1,9% înregistrate în ultimele trei luni din 2025. Față de aceeași perioadă a anului trecut, economia a scăzut cu 1,2%. În trimestrul precedent fusese consemnat un avans anual de 0,2%.

BNR arată că principala contribuție negativă a venit din variația stocurilor. Consumul gospodăriilor a avut, la rândul său, un efect nefavorabil mai puternic. Formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea anuală, exclusiv din cauza declinului înregistrat în sectorul public. Exportul net a rămas un factor pozitiv, însă contribuția sa s-a înjumătățit.

Diferența dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor s-a redus semnificativ. În consecință, ajustarea deficitului comercial a încetinit. Deficitul de cont curent a continuat însă să se restrângă, susținut de evoluția balanțelor veniturilor.

Redresarea economiei ar urma să fie mai modestă decât se estima anterior

Consiliul de Administrație estimează acum o redresare mai modestă decât în prognozele precedente. Evaluarea vizează ansamblul trimestrelor al doilea și al treilea.

Deficitul de cerere agregată ar urma să se reducă mai puțin decât se anticipa anterior. Datele disponibile indică totuși o îmbunătățire a evoluției economiei în trimestrul al doilea. Investițiile ar putea avea o contribuție mai bună, după slăbirea puternică de la începutul anului. Consumul privat ar urma să ofere un sprijin limitat.

În schimb, aportul exportului net ar putea scădea din nou. În aprilie și mai, exporturile au avansat mai repede decât importurile, dar diferența s-a redus. Deficitul comercial și-a oprit scăderea față de perioada similară din 2025. Ajustarea deficitului de cont curent a încetinit doar ușor.

Inflația se menține peste nivelul de la finalul trimestrului I

Rata anuală a inflației a coborât la 10,42% în iunie, de la 10,85% în mai. Nivelul rămâne însă peste cel de 9,87% consemnat în martie. Evoluția a fost influențată de scumpirea energiei, combustibililor și prețurilor administrate. BNR menționează efectele cotației petrolului, alături de majorarea chiriilor pentru locuințele de stat.

Inflația CORE2 ajustat a urcat la 8,3% în iunie, după 8,2% în martie. Dezinflația alimentelor procesate nu a compensat accelerarea componentelor nealimentare și a serviciilor. Presiunile au fost alimentate și de deprecierea leului față de euro, precum și de prețurile unor importuri. Așteptările inflaționiste pe termen scurt au rămas ridicate.

Puterea de cumpărare a populației a continuat să slăbească în aprilie și mai. Veniturile au crescut mai lent, în timp ce inflația anuală s-a menținut la două cifre.

Piața muncii transmite semnale mixte

Datele recente sugerează o încetinire a relaxării pieței muncii în trimestrul al doilea. Numărul salariaților a scăzut într-un ritm mai redus în aprilie și mai. Rata șomajului BIM s-a diminuat ușor față de media de 6,4% înregistrată în primele trei luni ale anului. Sondajele din iulie indică și o revenire a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt.

În paralel, deficitul de forță de muncă raportat de companii a coborât la minimul ultimilor șase ani. Dinamica salariului brut nominal a continuat să încetinească, în principal în sectorul privat. Costul unitar cu forța de muncă din industrie a crescut însă puternic în mai. BNR consideră că incertitudinile privind evoluția viitoare a cheltuielilor salariale rămân ridicate.

Majorarea salariului minim brut de la 1 iulie poate alimenta presiunile din mediul privat. Dezechilibrele dintre cererea și oferta de personal persistă în anumite sectoare.

Consolidarea bugetară și riscurile externe pot frâna activitatea

Membrii Consiliului indică mai mulți factori care pot tempera presiunile salariale și cererea. Printre ei se află măsurile de consolidare bugetară și politica de angajări din sectorul public. Costurile generate de conflictele geopolitice și de șocul energetic rămân o sursă importantă de incertitudine. Tensiunile comerciale globale pot afecta suplimentar companiile și investițiile.

Noile măsuri comerciale ale Statelor Unite adaugă un risc extern. Schimbările structurale de pe unele piețe pot modifica, la rândul lor, necesarul de personal. BNR menționează și utilizarea mai mare a angajaților extracomunitari, alături de extinderea digitalizării și automatizării. Cele două tendințe pot tempera presiunile salariale în anumite domenii.