Prețurile ridicate la energie și scumpirile persistente din sectorul serviciilor încetinesc procesul de scădere, arată o analiză ING Think. Banca și-a revizuit în creștere prognoza pentru finalul anului, de la 6% la 6,5%. Presiunile asupra prețurilor continuă să fie răspândite în economie. Inflația produselor nealimentare a ajuns la 7,9%, iar cea din sectorul serviciilor la 13,7%, peste estimările analiștilor ING.
Prețul energiei electrice a crescut cu 4,4% în iulie față de luna precedentă. Un avans asemănător a fost înregistrat și în cazul motorinei. În sectorul serviciilor, cele mai mari creșteri au fost consemnate la transportul aerian și abonamentele de televiziune. Acestea s-au scumpit cu 18,7%, respectiv 5,2%.
Analiștii consideră că aceste evoluții ar putea reflecta transmiterea cu întârziere a modificărilor cursului valutar în prețurile finale. Inflația din sectorul serviciilor rămâne însă persistentă, în pofida încetinirii semnificative a creșterii salariilor în prima jumătate a anului.
Câștigurile salariale, creștere mai mică decât se preconiza
Câștigurile salariale nete au crescut cu numai 3,5% în iunie față de aceeași lună din 2025. În primele șase luni ale acestui an, ritmul mediu de creștere a fost de 3,7%. Este considerat mult sub nivelurile înregistrate în anii anteriori. Evoluția salariilor indică o cerere internă redusă și un consum slab al populației. Situația este compatibilă cu evaluarea Băncii Naționale a României, potrivit căreia deficitul de cerere agregată s-a adâncit, pe fondul stagnării activității economice și al reducerii consumului gospodăriilor.
Majorarea salariului minim cu 6,8%, aplicată de la 1 iulie 2026, ar putea stabiliza dinamica veniturilor în lunile următoare. ING nu se așteaptă ca măsura să schimbe fundamental situația economică. Dar estimează că aceasta ar putea opri deteriorarea consumului și ar putea susține vânzările cu amănuntul.
Inflația ar putea să mai coboare
Inflația ar putea coborî în august spre 6,5%, în principal datorită unui efect de bază favorabil. Ulterior, rata anuală ar urma să se mențină aproximativ la același nivel, înainte de a-și relua scăderea treptată în primul trimestru din 2027. Reducerea inflației generale ascunde însă persistența presiunilor de fond. Volatilitatea piețelor energetice, incertitudinile privind oferta și prețul petrolului, precum și efectele secetei severe din acest an pot genera noi scumpiri. În același timp, acești factori pot afecta creșterea economică.
Pe termen mediu, cererea internă slabă ar trebui să contribuie mai vizibil la temperarea prețurilor. Economia s-a menținut în teritoriu negativ în termeni anuali, iar consumul redus ar urma să devină unul dintre principalii factori care vor susține dezinflația.
În aceste condiții, BNR are puțin spațiu pentru reducerea rapidă a dobânzii de politică monetară. Activitatea economică slabă ar justifica relaxarea condițiilor monetare, însă șocurile inflaționiste din zona ofertei și dezechilibrele macroeconomice încă ridicate impun prudență.
ING estimează că BNR va opera prima reducere a dobânzii, cu 0,25 puncte procentuale, la ședința din ianuarie 2027. Pe parcursul întregului an viitor, reducerile ar urma să însumeze un punct procentual.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/inflatie-magnific.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/inchis.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/vot-parlament.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/seo.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/insolventa.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/pislaru.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/economia-circulara.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/daniel-daianu.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/deutsche-bank-sursa-foto-wikimedia-scaled.jpg)