Reciclăm prea puțin și depozităm prea multe deșeuri. România plătește penalități de 17.400 de euro/zi pentru nerespectarea normelor UE

La începutul lunii iulie, de exemplu, Comisia Europeană a anunțat că va iniția un „aviz motivat” împotriva țării noastre pentru neîndeplinirea obligațiilor în materie de reciclare a deșeurilor. Ce-i drept, nu suntem singurii pe listă. Alături de noi figurează și alte state deficitare la acest capitol: Spania, Portugalia, Polonia, Grecia, Cehia, Croația, Cipru, Malta și Bulgaria. Chiar și Germania a primit o „scrisoare de punere în întârziere”.

Conform argumentației CE, România nu a reușit să atingă ținta de 50% privind pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor municipale. Obiectiv care trebuia atins încă de acum șase ani.

Plătim penalități din 2024

Nu este însă singura „întârziere” pe care o avem la activ. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în luna martie a acestui an erau declanșate 18 proceduri de infringement împotriva României pe aspecte de mediu. Majoritatea „moștenite” din ani anteriori. Dar de la începutul lui 2026 se mai adăugaseră încă trei.

Conform sursei citate, inventarul era următorul:

• 8 puneri în întârziere.
• 6 avize motivate.
• 3 proceduri în fază contencioasă.
• O sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Există însă și vești bune – în 2025 fuseseră clasate două proceduri de infringementuri, iar în 2026, până în martie, încă una.

Am rămas însă cu niște restanțe majore în cazul depozitelor de deșeuri industriale neconforme. Pentru neînchiderea acestora, „România a fost obligată să plătească Comisiei Europene o sumă forfetară de 1.500.000 de euro. De asemenea, Comisia calculează și colectează penalitatea zilnică, pentru fiecare depozit neconform neînchis, o dată la șase luni de la data hotărârii, în prezent aceste calcule fiind făcute pentru 29 de depozite industriale neconforme de deșeuri. Astfel, în prezent, România plătește semestrial penalități pecuniare în valoare de 3.184.200 de euro”, precizează răspunsul primit din partea Ministerului Mediului.

Penalitățile sunt de 600 euro/zi de întârziere pentru fiecare depozit de deșeuri neconform. Suma nu este deloc mică, mai ales că plătim banii aceștia de la începutul lui 2024.

Gunoiul, o afacere profitabilă

„Noi suntem, din păcate, într-o realitate revoltătoare din perspectiva deșeurilor. România a devenit o groapă de gunoi a Europei, în condițiile în care legislația extrem de permisivă face ca importurile de deșeuri din Uniunea Europeană să ia amploare, nu să scadă. Acum câțiva ani, arătam într-o analiză Frames că importurile de deșeuri au devenit unele dintre cele mai profitabile afaceri din România. Sub denumirea de bunuri destinate reciclării sau produse second-hand, sunt importate tot felul de deșeuri, de la zona de construcții, până la cele electronice și industriale. Fapt care se vede din ce în ce mai mult în țara noastră”, susține analistul financiar Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, eforturile făcute la vamă pentru a stopa importurile de deșeuri sunt insuficiente, având în vedere amploarea fenomenului. „Până nu vom avea o legislație foarte strictă, care să interzică importurile de materiale second-hand și alte asemenea «artificii» prin intermediul cărora se importă gunoaie, nu vom rezolva problema. Ne trebuie o lege mai dură, mai drastică și care să limiteze, practic, acest business care a explodat în ultimii ani în țara noastră”, consideră Negrescu.

Importurile de deșeuri au crescut și cu peste 1.000%

Perspectiva pesimistă este confirmată de date recente. Un studiu publicat de organizația Clean Energy la începutul acestei luni arată că, în intervalul 2008-2024, importurile de deşeuri au evoluat exponențial:

• Importurile de deșeuri din materiale plastice au crescut cu 1.133%.
• Importurile de deşeuri metalice, cu 1.030%.
• Importurile de deşeuri din hârtie, cu 300%.

În paralel, cantitatea totală a exporturilor de deşeuri a scăzut cu aproximativ 11%. Ceea ce duce la o creștere a volumelor din țară. Mai ales că, așa cum am arătat anterior, stăm prost la capitolul reciclare.

De exemplu, suntem pe ultimul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește reciclarea deşeurilor de ambalaje, cu tot cu succesul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). Potrivit studiului citat, procentul României pentru toate categoriile de ambalaje – nu doar pet-uri și recipiente de sticlă – este de 41,04%. Or, ținta fixată de Comisia Europeană este de minimum 70% până anul viitor.

„Suntem performanți doar pe hârtie”

Fără reciclare, nici la reutilizare nu stăm bine. Conform Circularity Gap Report 2026, sistemele municipale de gestionare a deșeurilor depozitează mult și reciclează puțin.

Datele Gărzii Naționale de Mediu (GNM) arată că, în urmă cu doi ani, din 5,48 milioane de tone colectate, doar puțin peste 12% au fost reciclate și reutilizate. Asta în condițiile în care obiectivul UE era de 50% încă din 2020. Restul, de 4,11 milioane de tone au fost depozitate. Iar din acestea, 3,05 milioane de tone au fost depozitate „fără tratare”. Ceea ce înseamnă că aproape trei sferturi (74,1%) din totalul deșeurilor colectate au ajuns la gropile de gunoi.

„Din păcate, avem o problemă cu administrația publică, care nu reușește, împreună cu Garda de Mediu, să identifice toate zonele în care se îngroapă gunoaie pe bandă rulantă în țara noastră. Noi suntem performanți doar pe hârtie la colectarea și sortarea de deșeuri. Uitați-vă în marile orașe, unde deșeurile sunt colectate separat, dar atunci când vine mașina de gunoi se pun toate în același loc”, subliniază Adrian Negrescu.

Și, din nou datele îi dau dreptate. Raportul GNM, dat publicității cu ocazia Zilei Globale a Reciclării (18 martie) din acest an, arată că, în 2024, aproape 88% din totalul deșeurilor colectate nu a fost reciclat. Și asta cu tot cu cantitățile provenite din Sistemul de Garanție-Returnare, care a avut o contribuție de doar 3,8%.

Între timp, reprezentanții Ministerului Mediului surprind în flagrant descărcări ilegale de deșeuri și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor așteaptă încă aprobarea, deși trebuie finalizat din 2024. Iar România plătește nu doar penalități, ci și costul unui sistem de gestionare a deșeurilor care reciclează prea puțin, depozitează prea mult și rămâne în urma obiectivelor asumate.