Retailul scade cu 5,6% în șase luni. Frâna consumului lovește PIB-ul, dar repară deficitele

Economia românească a crescut mult timp cu ajutorul cumpărăturilor. Salarii mai mari, credit și cheltuieli publice au ținut cererea sus, iar importurile au venit să acopere diferența dintre ceea ce voiau românii să cumpere și ceea ce putea produce economia locală.

Acum mecanismul merge în sens invers. Puterea de cumpărare este erodată, creditul este scump, iar consolidarea fiscală scoate bani din circuit. Care este veriga slabă unde se resimte asta? La magazinele, primele lovite de această răcire.

Scăderea nu mai este un accident, ci un trend

Datele INS pentru primul semestru conturează deja un trend. După luni de zile de scădere, iată că avem datele pe prima jumătate a anului, care doar confirmă tot ceea ce am văzut până acum. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,6% în serie brută și cu 5,7% în serie ajustată. O scădere vizibilă.

Unde mai pui că niciuna dintre marile categorii nu a rămas pe plus. Produsele nealimentare au coborât cu 7,3%, alimentele, băuturile și tutunul cu 4,2%, iar carburanții cu 4%.

Luna iunie nu a schimbat cu nimic imaginea. Fotografia momentului lunii a șasea ne arată că seria brută a crescut cu 0,5% față de mai, dar împinsă de carburanți și produse nealimentare. După ajustarea pentru sezonalitate și numărul de zile lucrătoare, volumul a scăzut însă cu 1,2%.

Față de iunie 2025, reculul este și mai clar: minus 5,7% în seria brută și minus 7,3% în seria ajustată. Oricum sucim harta, nu avem în hârtii nicio revenire a consumului. Doar o lună în care unele categorii au arătat ceva mai bine.

Românii plătesc mai mulți bani pe mai puține produse

În opinia analistului economic Adrian Negrescu, „datele INS arată că românii cheltuie mai mult prin magazine, dar ajung acasă cu mai puține produse decât anul trecut. Această scădere a consumului este rezultatul unui mix de factori economici”, spune el.

Negrescu pune în aceeași ecuație inflația, dobânzile și pierderea de putere de cumpărare. „Salariile nu au ținut pasul cu inflația acumulată din ultimii trei ani. Pentru sute de mii de români cu credite, ratele mai mari înseamnă mai puțini bani lăsați pentru consum”, explică el.

Adică, mai întâi dispar cumpărăturile care pot fi amânate. Telefoanele, mobilierul, electrocasnicele și alte bunuri neesențiale. Totuși, nu vorbim de mâncare, ci de stil de viață. La alimente, consumatorii se mută spre promoții și mărci proprii.

Aici se vede diferența dintre valoare și volum. Inflația poate ține încasările retailerilor sus chiar dacă în coș intră mai puține produse. Pentru economie, însă, creșterea de preț nu înseamnă creștere reală.

Motorul economic începe să dea rateuri

Ani la rând, consumul populației a fost unul dintre marile motoare ale PIB-ului. Modelul a funcționat cât timp veniturile, creditarea și cheltuielile statului au împins cererea înainte.

Acum, exact această componentă trage economia în jos. Magazinele comandă mai prudent, stocurile se mișcă mai lent, firmele își reduc planurile de extindere, iar statul încasează mai puțin TVA decât ar fi obținut într-un an de consum puternic.

Adrian Negrescu avertizează că efectul merge dincolo de retail. „Când acest motor încetinește, întreaga economie începe să frâneze. Companiile își reduc comenzile, stocurile cresc, iar statul încasează mai puțin din TVA, ceea ce pune presiune suplimentară pe buget”, spune el.

Paradoxul este că aceeași frână care face rău creșterii poate ajuta consolidarea macroeconomică. România consumă mai puțin, iar o parte din ceea ce nu mai cumpără venea din import.

Deficitul comercial începe să se corecteze

În primul semestru, deficitul comercial a coborât cu 2%, la 16,46 miliarde euro. Diferența nu este spectaculoasă, dar direcția s-a schimbat după ani în care cererea internă a tras puternic importurile.

Analistul economic Aurelian Dochia a apreciat că această situație „este bine și nu este bine, în același timp. Reducerea consumului arată că economia nu merge bine. Importurile sunt constant mai mari decât exporturile la capitolul bunuri. La servicii, avem de regulă un surplus. Motivația este mult mai profundă și stă în dezechilibrul dintre economisirea și consumul care caracterizează economia noastră”, explică el.

Cu alte cuvinte, deficitul comercial se poate reduce în două feluri. Varianta bună este să produci și să exporți mai mult. Varianta mai puțin confortabilă este să cumperi mai puțin din afară pentru că economia și consumul încetinesc. Iar România face acum, în bună măsură, a doua ajustare.

Deficitul comercial începe să se corecteze

Legătura cu deficitul bugetar este mai puțin directă, dar există. Guvernul reduce cheltuieli, majorează taxe și încearcă să încetinească dinamica veniturilor disponibile. Toate aceste măsuri taie din cerere.

Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB după primele șase luni, de la 3,64% în aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, diferența este de aproape 28,8 miliarde lei.

O economie cu cerere mai slabă poate reduce presiunile pe prețuri și importuri. În timp, asta poate ajuta cursul, dobânzile și costul finanțării statului. Dar consolidarea prin răcire are o limită evidentă: dacă economia frânează prea mult, scad și veniturile fiscale.

Este diferența dintre ajustare și recesiune. Statul are nevoie de un consum mai echilibrat, nu de magazine goale.

Exporturile primesc indirect mai mult spațiu

Un consum intern mai slab poate schimba și comportamentul companiilor. Producătorii care nu mai găsesc aceeași cerere acasă au un motiv suplimentar să caute clienți externi.

Efectul nu vin la foc automat. O firmă nu devine competitivă la export doar pentru că vinde mai puțin în România. Are nevoie de productivitate, costuri controlate, finanțare și – nu în ultimul rând – de piețe de desfacere. Dar, totuși, impulsul există. Cât se materializează el, asta e altă discuție.

Totuși, o economie care nu mai absoarbe prin consum fiecare creștere de venit poate redirecționa mai mult capital spre investiții și producție. Aici ar trebui să apară partea sănătoasă a corecției.

Partea bună nu anulează partea rea

Această scădere semestrială de 5,6% nu este o veste bună pentru comercianți și nici pentru PIB. Ea ne arată că gospodăriile au mai puțin spațiu pentru cumpărături și că modelul bazat pe consum a ajuns la limită.

Dar România avea și o problemă inversă. Consuma prea mult față de cât producea, importa diferența și finanța o parte din cerere prin deficite publice. Acel model nu putea continua la nesfârșit.

În definitiv, reducerea consumului este simultan semn de slăbiciune și mecanism de corecție. Economia șchioapătă, dar tocmai pentru că merge mai încet nu mai trage la fel de puternic importurile.

Dar testul real vine după această frână. Este aici acel sfârșit al modelului economic bazat (și axat) pe consum? Poate fi, dar atunci România ar trebui să înlocuiască motorul care nu mai trage cu investiții, producție și exporturi. Altfel, consolidarea va arăta bine în statistici, dar va fi obținută printr-o economie care pur și simplu cumpără mai puțin.