Kantar România a realizat Barometrul datoriilor 2026 pentru KRUK România, prin interviuri telefonice în august și septembrie. Eșantionul a fost reprezentativ la nivel național și a cuprins 1.002 persoane cu vârste între 18 și 65 de ani.
31,2% dintre respondenți spun că nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial. Deși 72% își apreciază cunoștințele financiare ca fiind solide, 70,3% consideră că mai au de învățat în domeniu.
Cât pun românii deoparte
Proporția celor care economisesc într-o lună obișnuită a rămas aproape de nivelul din 2025, la 57,9%. Suma mediană este de aproximativ 1.000 de lei pe lună. Media a crescut de la circa 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026. În rândul persoanelor cu studii superioare, 73,1% declară că economisesc lunar. Ponderea este de 68,6% în București-Ilfov și de 61% în mediul urban. Dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, 68,1% reușesc să strângă bani în fiecare lună.
Numerarul este forma de economisire preferată de 64,4% dintre cei care își fac rezerve. Lipsa resurselor este motivul cel mai des invocat, de 83% dintre persoanele care nu economisesc. Instabilitatea economică este menționată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile, de 78,1%.
Indicele Sustenabilității Financiare a coborât la 50 de puncte în 2026, după 52 în 2025 și 56 în 2024. Ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%. În același interval, proporția celor cu finanțe solide a scăzut de la 33,4% la 28,1%. Doar 20,5% dintre persoanele de 56–65 de ani susțin că ar avea la dispoziție echivalentul a șase salarii pentru o urgență.
Prioritățile din bugetul gospodăriilor
Utilitățile și serviciile de bază sunt pe primul loc, cu 91,3% dintre răspunsuri, urmate de alimente, cu 85,5%. Sănătatea a urcat o treaptă în clasament, pe poziția a treia, cu 75,4%. Plata datoriilor și a restanțelor a pierdut două locuri și ocupă poziția a cincea, cu 71,6%.
12% dintre participanți declară că au cel puțin o plată restantă. Valoarea medie a sumelor neachitate a rămas sub 4.200 de lei, la fel ca în 2025. În cazul creditelor bancare și nebancare, media este de aproximativ 5.800 de lei. Sumele se apropie de 5.700 de lei la împrumuturile de la cunoscuți și de 2.000 de lei la facturi și servicii. Pentru 35,9% dintre cei cu restanțe, motivul principal pentru a le achita este că așa li se pare corect. Alți 26% vor, înainte de toate, să își recapete liniștea și să reducă stresul, potrivit News.ro.
Prețurile au crescut mai repede decât salariile
Câștigul salarial mediu net a fost de 5.717 lei în septembrie 2026, cu 5% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut. După ajustarea la inflație, puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut cu 1,5%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
În octombrie, prețurile de consum au fost cu 6,9% mai mari decât cu un an înainte. Serviciile s-au scumpit cu 11,2%, iar tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au crescut cu 13,7%. La alimente, creșterea anuală a prețurilor a fost de 3,1%.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/bani-calculator.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/bani-4-sursa-foto-pixabay.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/bani-calculator-grafice.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/salariu.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/ronaldcandonga-job-53825011280.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/apollo.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/santier-case.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/italia.jpeg)