Discuțiile privind finanțarea următorului buget multianual al Uniunii Europene intră într-o etapă decisivă, iar instituțiile europene caută surse suplimentare de venituri proprii.
Printre variantele analizate se află taxarea serviciilor digitale, a jocurilor de noroc online și a câștigurilor de capital din criptoactive. Parlamentul European și Comisia Europeană folosesc însă ipoteze diferite pentru veniturile care ar putea fi obținute.
Parlamentul estimează venituri de până la 25,2 miliarde de euro din taxa digitală
O taxă digitală propusă de Parlamentul European pentru a contribui la finanțarea următorului buget pe termen lung al UE ar putea genera până la 25 de miliarde de euro pe an, potrivit eurodeputatei Danuše Nerudová. Noile estimări plasează veniturile din taxele la nivelul UE propuse de Parlament cu mult peste cele calculate inițial de Comisia Europeană.
Negocierile au ajuns într-un punct critic. Statele UE încearcă să ajungă la un acord asupra următorului Cadru Financiar Multianual (CFM) până la sfârșitul anului, iar noile „resurse proprii”, care ar intra direct în bugetul UE, rămân un punct-cheie de dispută. „Avem nevoie de noi resurse proprii pentru a acoperi rambursarea datoriei comune și pentru a finanța noile priorități din bugetul UE”,a declarat Nerudová.
Ea a cerut serviciilor Parlamentului să evalueze cât ar putea genera taxele propuse la nivelul UE pentru jocurile de noroc online, serviciile digitale și criptoactive. Concluziile lor diferă semnificativ de cele ale Comisiei.
Potrivit estimărilor realizate de Parlamentul European, taxa digitală ar putea genera până la 25,2 miliarde de euro pe an, de cinci ori mai mult decât cifra Comisiei. „Parlamentul European calculează pe baza unei baze de impozitare mult mai largi decât Comisia. Sectorul tehnologic include, de exemplu, și serviciile de streaming și de prelucrare a datelor, pe care Comisia le-a omis complet”, a spus Nerudová.
Parlamentul propune o bază de impozitare mai largă și o cotă de 5%
Propunerea Parlamentului extinde domeniul de aplicare al taxei mult dincolo de serviciile de publicitate și intermediere și majorează cota de la 3% la 5%. Estimarea Comisiei s-a bazat pe taxele existente pentru serviciile digitale din Franța, Spania și Italia. „Aceasta este o estimare foarte conservatoare, chiar dacă este mult mai mare decât propunerea Comisiei. Dar diferența uriașă este baza de impozitare pe care o folosim în estimările noastre”, a continuat Nerudová.
Mai multe state membre și-au exprimat între timp scepticismul față de o taxă digitală din cauza „preocupărilor geopolitice”, respectiv a riscului ca guvernul SUA să riposteze cu noi măsuri comerciale.
„Aceste reacții apar chiar și fără taxa digitală. Avem aici mulți giganți tehnologici, care își desfășoară activitatea în toată Europa fără să plătească o contribuție echitabilă. Acesta este instrumentul prin care pot fi taxate companiile respective, care nu concurează în aceleași condiții cu cele europene”, a spus Nerudová. „Acesta este instrumentul potrivit pentru a strânge bani pentru bugetul UE într-un mod sustenabil”, a adăugat ea.
Jocurile de noroc online și criptoactivele ar putea aduce alte miliarde de euro
Estimarea Parlamentului pentru jocurile de noroc online este de peste două ori mai mare decât cea a Comisiei, de 3,9 miliarde de euro față de 1,9 miliarde de euro. De asemenea, Parlamentul estimează venituri de 3 miliarde de euro dintr-o taxă pe câștigurile de capital din criptoactive, comparativ cu cele 2,4 miliarde de euro estimate de Comisie.
Taxa pe jocurile de noroc online se confruntă cu o opoziție puternică din partea Maltei, unde se află sediile europene ale multor operatori de pariuri online. Taxa pe câștigurile de capital din criptoactive este privită în general favorabil, dar este considerată și foarte dificil de implementat, deoarece ar fi ușor de evitat și ar fi influențată de volatilitatea acestei piețe.
Întrebată dacă Comisia ar putea implementa taxele la timp pentru începutul următoarei perioade bugetare, în 2028, Nerudová a spus că negocierile sunt deja în întârziere. „Taxa pe criptoactive ar putea fi complicată, dar o taxă digitală este destul de ușor de implementat la nivelul UE”, a precizat aceasta, potrivit Euronews.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/89766.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/132755.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/camion-depozit.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/eoliene-centrala.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/fntm.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/concediat-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/bbuicc-2026-podiumedited.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/metan-emisii.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/17445-1.jpg)