România a încasat doar 66% din fondurile PNRR. Rectificarea bugetară este pusă sub presiune de cheltuielile ridicate și veniturile incerte

Guvernul trebuie să asigure plățile către furnizori, transferurile către autoritățile locale și cofinanțarea proiectelor europene. În paralel, costurile de împrumut cresc, iar o parte din resursele programate nu au ajuns încă la buget.

Frames examinează atât fondurile europene neîncasate, cât și efectele modificărilor legislative asupra colectării taxelor. Un exemplu analizat este schimbarea regulilor de autorizare din industria jocurilor de noroc.

Investiții de 163,8 miliarde de lei și fonduri europene încă neîncasate

Bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și pe investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei. Aproximativ 53,4 miliarde de lei urmau să vină din PNRR, prin granturi și împrumuturi. Cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu 10,3 miliarde peste nivelul din 2025.

„Pe de o parte, investițiile publice depind masiv de fondurile europene. Pe de altă parte, costul datoriei înghite o parte tot mai mare din resursele statului. Problema este că sumele proiectate la început de an nu sunt azi integral bani în cont”, explică Adrian Negrescu, managerul Frames.

Alocarea totală prin PNRR, după renegocierea din august 2026, este de 20,11 miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Granturile reprezintă 13,57 miliarde de euro, iar împrumuturile 6,54 miliarde. La începutul lunii octombrie, România a încasat aproximativ 13,27 miliarde de euro, echivalentul a 66% din alocarea revizuită.

„Diferența de aproape 6,84 miliarde de euro nu înseamnă bani pierduți, dar nici bani câștigați. Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri”, avertizează Adrian Negrescu. Pe 9 octombrie, România a primit peste 300 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3. Suma fusese suspendată anterior de Comisia Europeană.

Încasările din jocurile de noroc au scăzut cu 185 de milioane de lei

Analiza Frames semnalează și reducerea încasărilor din autorizarea aparatelor slot-machine, după intrarea în vigoare a OUG nr. 7/2026. Potrivit analizei, actul normativ a mutat autorizarea la nivel local. În perioada februarie–mai, veniturile din aceste taxe au scăzut de la 485 de milioane de lei în 2025 la 300 de milioane în 2026. Diferența este de 185 de milioane de lei, adică aproximativ 38%.

„La 1 septembrie, doar 90 din aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare. Asta înseamnă că operatori perfect legali, licențiați, nu au putut obține autorizațiile locale din cauza întârzierilor administrative”, afirmă Adrian Negrescu. În acest sector, taxele de licențiere și autorizare se adaugă impozitului pe profit, impozitelor pe salarii și contribuțiilor sociale.

Pierderi estimate de sute de milioane de euro și mii de locuri de muncă afectate

O analiză publicată în septembrie 2026 estima pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro și un posibil impact anual de 530–550 de milioane de euro până la începutul lui 2027. Sunt estimări, nu pierderi bugetare confirmate oficial. Efectul complet va putea fi evaluat după publicarea rezultatelor financiare ale companiilor.

Separat, FEDBET, organizația reprezentativă a industriei, a transmis că peste 1.300 de locații s-au închis și aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate. „O industrie care aduce anual în jur de 1,3 miliarde de euro la buget nu poate fi tratată ca o notă de subsol a unei ordonanțe. Impactul OUG 7/2026 trebuie evaluat serios în rectificare”, spune Adrian Negrescu.

Colectarea veniturilor, prioritate pentru rectificarea bugetară

Salariile, pensiile, prestațiile sociale și transferurile sunt dificil de redus fără consecințe economice și sociale. În aceste condiții, Frames propune trei direcții pentru reducerea presiunilor bugetare. Sunt vizate accelerarea încasărilor europene, realocarea cheltuielilor și colectarea veniturilor datorate statului.

„Înainte să ne uităm la surse noi de finanțare, statul ar trebui să se uite atent la sectoarele cu regimuri fiscale speciale și să verifice dacă își încasează integral obligațiile de acolo. Este cea mai rapidă și mai corectă sursă de bani: nu presupune poveri suplimentare pentru contribuabilii care își plătesc deja dările, ci doar o administrație care să funcționeze”, spune Adrian Negrescu.

Recuperarea creanțelor și combaterea evaziunii, printre măsurile recomandate

Înaintea rectificării, analiza recomandă compararea veniturilor programate cu cele realizate. Diferențele ar trebui explicate prin verificarea prognozelor, a efectelor schimbărilor legislative și a evoluției activităților economice. Sunt indicate drept priorități recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii și a activităților ilicite, reducerea muncii la negru și verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice.

„România gestionează simultan un deficit ridicat, investiții ambițioase, un calendar european strict și o datorie tot mai scumpă. În aceste condiții, nu putem transfera automat toate riscurile asupra contribuabililor și a mediului de afaceri. Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb. Aceeași disciplină trebuie aplicată și bugetului pe 2027, care trebuie să plece de la încasări reale, nu de la cifre frumoase pe hârtie”, concluzionează Adrian Negrescu, potrivit Frames.