România are prețuri cu 35% sub media UE. Ieftin nu înseamnă automat ușor de suportat

Datele arată o Românie care rămâne ieftină în comparațiile europene, mai ales la alimente și la servicii de recreere, sport și cultură. Totuși, pentru consumatori, statistica are o limită evidentă: prețurile pot fi mai mici decât în Vest, dar veniturile sunt și ele mai reduse.

Prețurile sunt la 65% din media UE

Nivelul general al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor din România a ajuns în 2025 la 65% din media Uniunii Europene. Practic, un coș comparabil de bunuri și servicii costă în România cu aproximativ 35% mai puțin decât media UE.

Bulgaria rămâne singura țară mai ieftină, cu prețuri cu 37% sub media europeană. La polul opus se află Danemarca, unde nivelul prețurilor este cu 40% peste media UE, urmată de Irlanda, Luxemburg, Suedia și Finlanda.

Indicatorul nu măsoară inflația, ci diferența de nivel al prețurilor între state. El arată câți bani sunt necesari, în aceeași monedă, pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite.

România chiar are cele mai ieftine alimente

Cel mai puternic avantaj al României apare la categoria „Alimente și băuturi nealcoolice”. Aici, nivelul prețurilor este la 80% din media UE, cel mai scăzut nivel dintre statele membre.

După România urmează Slovacia, cu 83%, apoi Polonia și Cehia, ambele cu 90% din media europeană. La celălalt capăt se află Luxemburg, cu 122%, și Danemarca, cu 121%.

Pentru români, această poziție poate părea paradoxală. Mâncarea este mai ieftină decât în majoritatea Europei, dar ponderea alimentelor în bugetul gospodăriilor rămâne ridicată. Cu alte cuvinte, prețul relativ este mic, dar efortul lunar poate fi mare.

Recreerea este ieftină, dar accesul rămâne inegal

România este cea mai ieftină țară din UE și la grupa „Recreere, sport și cultură”. Nivelul prețurilor este la 63% din media europeană, sub Bulgaria, care ajunge la 66%.

Această categorie include servicii și produse care contează pentru calitatea vieții, nu doar pentru consumul de bază. Prețuri mai mici ar trebui, teoretic, să însemne acces mai bun la timp liber, cultură și activități sportive.

În practică, accesul depinde de venituri, de infrastructură și de diferențele dintre orașele mari și restul țării. România poate fi ieftină în medie, dar nu uniform accesibilă.

Bulgaria câștigă la utilități și restaurante

Bulgaria rămâne cea mai ieftină țară din UE la mai multe categorii importante. Are cele mai mici prețuri la băuturi alcoolice și tutun, îmbrăcăminte și încălțăminte, utilități, mobilier și echipamente pentru locuință, transport, restaurante și servicii de cazare.

Diferența este importantă pentru comparația regională. România conduce la alimente și recreere, dar Bulgaria are un avantaj mai larg în costurile de bază și în serviciile legate de mobilitate și ospitalitate.

Pentru consumatori și companii, aceste categorii contează direct. Utilitățile, transportul și cazarea influențează atât bugetele familiilor, cât și costurile firmelor din comerț, turism și servicii.

Puterea de cumpărare rămâne sub medie

La PIB pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare, România se află la 78% din media Uniunii Europene. Este același nivel cu Croația și peste Ungaria, care ajunge la 76%.

Bulgaria și Grecia sunt la aproximativ 68% din media UE, iar Luxemburg rămâne departe de restul blocului european, cu 139% peste media Uniunii. Diferențele arată că prețurile mici nu spun singure povestea nivelului de trai.

Un stat poate fi ieftin pentru comparații statistice, dar veniturile mai mici pot anula o parte din avantaj. Pentru români, întrebarea relevantă nu este doar cât costă coșul față de media UE, ci cât rămâne după ce este plătit.

Convergență reală, nu doar prețuri mici

Datele INS confirmă că România rămâne o economie cu prețuri reduse în raport cu media europeană. Acest lucru poate susține competitivitatea unor servicii și poate face țara atractivă pentru consumatori, turiști sau companii care caută costuri mai mici.

Dar prețurile mici pot reflecta și o economie care nu a închis complet decalajul de venituri. Dacă salariile, productivitatea și serviciile publice rămân sub media europeană, avantajul prețurilor devine doar o parte a tabloului.

În final, România nu are o problemă că este ieftină. Problema apare când ieftinirea relativă nu se simte suficient în nivelul de trai. Adevărata convergență nu înseamnă doar prețuri sub media UE, ci venituri, servicii și calitate a vieții care se apropie de standardul european.