România are cel mai scump cost al datoriei publice din UE. Eurostat indică un nivel de 5,2% 

Structura datoriei publice diferă semnificativ între statele membre ale Uniunii Europene. Diferențele țin de maturitatea inițială și rămasă a datoriei, instrumentele folosite și sectoarele instituționale care dețin aceste datorii. Totuși, atunci când este analizată moneda în care este denominată datoria publică, imaginea devine mai uniformă în zona euro.

Țările din zona euro își au datoria publică aproape integral în moneda comună

La finalul anului 2025, în toate statele membre ale zonei euro, toată sau aproape toată datoria publică brută, la valoare nominală, era denominată în euro. Ponderea depășea 99,5% în fiecare țară din zona euro. O situație asemănătoare se observă în Cehia și Suedia. În aceste două state, peste 90% din datoria publică brută era denominată în moneda națională.

La nivelul Uniunii Europene, structura datoriei publice diferă puternic de la o țară la alta. Aceste diferențe apar în funcție de maturitatea datoriei, instrumentele de finanțare utilizate și principalii deținători ai datoriei. Totuși, din perspectiva monedei în care este denominată datoria, majoritatea statelor au o expunere concentrată fie în euro, fie în moneda națională.

România are peste jumătate din datorie în valută

La finalul anului 2025, doar două state membre ale Uniunii Europene aveau peste 50% din datoria publică brută denominată în monede străine. Este vorba despre Bulgaria, cu 75%, și România, cu 53%. În cazul Bulgariei, 71% din datoria publică era denominată în euro. Ponderi importante ale datoriei în valută au mai fost consemnate în Ungaria, cu 32%, Polonia, cu 26%, și Danemarca, cu 24%.

Cea mai mare parte a datoriei în valută a statelor din Uniunea Europeană care nu fac parte din zona euro era denominată în euro la finalul anului 2025. Pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, peste 90% din datoria publică brută era denominată fie în euro, fie în moneda națională, în cazul țărilor din afara zonei euro.

Costul datoriei a crescut ușor sau a rămas stabil în majoritatea statelor UE

Eurostat arată că, în majoritatea statelor membre pentru care există date disponibile, costul aparent al datoriei publice a crescut ușor sau a rămas stabil între 2024 și 2025. România a raportat cel mai ridicat cost aparent al datoriei publice brute dintre țările pentru care au fost publicate date. Indicatorul a fost de 5,2%. Pe următoarele poziții s-au aflat Polonia, cu 4,5%, Cehia, cu 3,1%, și Italia, cu 3,0%. La polul opus, cel mai redus cost aparent al datoriei a fost înregistrat în Irlanda, cu 1,4%. Au urmat Luxemburg, cu 1,5%, Olanda, cu 1,7%, Germania, cu 1,8%, precum și Franța, Finlanda și Suedia, toate cu 1,9%.

Grafic Eurostat privind costul aparent al datoriei publice în statele europene

Costul datoriei a scăzut în șapte țări

Spre deosebire de tendința generală, costul aparent al datoriei a scăzut în 2025 în șapte state membre ale Uniunii Europene. Cele mai mari scăderi au fost consemnate în Estonia, unde costul datoriei s-a redus cu 0,8 puncte procentuale. Suedia a înregistrat o scădere de 0,3 puncte procentuale, iar Croația una de 0,2 puncte procentuale, potrivit Eurostat.