România exportă peste 500 MW la vârful de seară. Vântul acoperă temporar deficitul de energie

Schimbarea a venit într-un moment dificil pentru sistemul energetic. Producția nucleară este redusă, seceta afectează hidrocentralele, iar în ultimele zile România a fost obligată să importe inclusiv peste 2.000 MW în unele intervale de seară.

Eolienele au produs aproape 2.500 MW sâmbătă seara

La ora 21:30, producția totală era de 7.138 MW, față de un consum de 6.534 MW. Energia eoliană asigura 2.492 MW, adică peste 35% din electricitatea produsă în țară.

Vântul a devenit astfel principala sursă a sistemului exact în intervalul dificil al consumului de seară. Producția fotovoltaică dispăruse aproape complet după apus, dar turbinele eoliene au compensat pierderea.

Hidroenergia furniza aproximativ 18% din producție, iar centralele pe hidrocarburi aveau o contribuție importantă. Sistemele de stocare au livrat și ele câteva sute de megawați.

Pentru România, diferența față de zilele precedente este majoră. În perioadele fără vânt, consumul de seară trebuie acoperit mai mult prin gaze, cărbune, hidroenergie sau importuri.

Duminică dimineața, vântul asigura 37% din producție

Situația favorabilă a continuat și duminică. La ora 07:34, eolienele produceau 2.076 MW, echivalentul a 36,94% din producția totală a României.

Producția națională era atunci de 5.623 MW. Centralele pe hidrocarburi asigurau 1.232 MW, cărbunele 787 MW, energia nucleară 684 MW, iar hidrocentralele numai 579 MW.

Saltul producției eoliene este cu atât mai spectaculos dacă este comparat cu începutul lunii. Pe 1 august, producția medie zilnică din vânt fusese de numai 113 MW. Pe 2 august a fost de 173 MW, iar pe 3 august de 167 MW.

Nici următoarele două zile nu au schimbat situația. Media a fost de 258 MW pe 4 august și de numai 171 MW pe 5 august. În weekend, sistemul a primit brusc peste 2.000 MW din aceeași sursă.

Cernavodă și seceta fac sistemul mai vulnerabil

Revenirea vântului contează într-o perioadă în care producția controlabilă este sub presiune. Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită de la sfârșitul lunii iulie, iar producția nucleară a rămas la aproximativ 680 MW.

Nivelul foarte redus al Dunării afectează simultan hidrocentralele. Autoritățile au intervenit inclusiv în zona Cernavodă pentru a menține condițiile necesare funcționării Unității 2.

În acest context, fiecare 2.000 MW veniți din eolian schimbă radical balanța. România poate trece în câteva ore de la importuri mari la exporturi, fără o modificare importantă a consumului.

Aceeași situație arată însă vulnerabilitatea actualului mix energetic. Vântul nu poate fi programat, iar producția poate scădea rapid. Fără suficientă stocare și producție flexibilă, importurile reapar imediat.

Exportul de energie este un respiro, nu o rezolvare

Weekendul arată cât de importantă poate deveni energia eoliană pentru România. Peste o treime din producția națională a venit temporar din vânt, într-o perioadă cu deficit de hidroenergie și producție nucleară redusă.

Dar situația favorabilă nu rezolvă problema structurală. Dacă vântul dispare din nou, sistemul poate pierde într-un interval scurt peste 2.000 MW de producție.

Stocarea ar putea reduce această volatilitate. Energia produsă în perioadele cu vânt puternic poate fi păstrată și folosită seara, când producția solară dispare și consumul rămâne ridicat.

Pentru moment, România a ieșit temporar din deficit și a reușit să exporte la vârful de seară. Weekendul arată însă și cât de repede poate reveni problema atunci când producția eoliană scade.