Parlamentul a adoptat legea decarbonizării. Închiderea centralelor pe cărbune va depinde de punerea în funcțiune a unor surse alternative

Acestea vor putea fi retrase numai după punerea în funcțiune a unor surse alternative. Proiectul a primit 180 de voturi „pentru” și nouă voturi „împotrivă”. Au fost înregistrate 27 de abțineri, iar 80 de deputați nu au votat. Proiectul fusese adoptat de Senat. Ulterior, a revenit la Camera Deputaților pentru votarea modificărilor introduse de senatori.

Principala controversă a fost provocată de amendamentul privind capacitățile energetice pe bază de cărbune. Noua regulă condiționează închiderea termocentralelor de apariția unor surse alternative. Susținătorii amendamentului afirmă că România nu își poate reduce producția înainte de a avea capacități care să acopere deficitul. Aceștia invocă actuala criză energetică regională. Capacitatea de import este limitată, iar mai multe state din regiune se confruntă cu probleme de producție.

Deputatul PSD Ilie Toma a atras atenția și asupra dificultăților tehnice. În opinia sa, o capacitate energetică oprită timp de câteva luni poate fi repornită foarte greu. Unele componente se pot deteriora și trebuie înlocuite.

Guvernul avertizează asupra riscurilor pentru PNRR

Amendamentul a fost criticat de reprezentanții PNL și USR. Aceștia susțin că nu exista o decizie guvernamentală privind închiderea imediată a centralelor pe cărbune. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că Guvernul negociază deja cu reprezentanții Comisiei Europene. Discuțiile urmăresc menținerea capacităților pe cărbune până la intrarea în funcțiune a unor centrale pe gaze.

Potrivit ministrului, modificarea legislației poate afecta două jaloane din PNRR. Jalonul 119A privește calendarul de închidere a unor capacități energetice. Guvernul încerca să limiteze penalitatea asociată nerespectării acestuia.

Un risc mai mare ar putea apărea în cazul Jalonului 114. Acesta include legislația privind decarbonizarea și a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană. România a primit bani prin Cererea de plată numărul 2. Pîslaru susține că modificarea ulterioară a regulilor ar putea fi interpretată drept o revenire asupra unei reforme deja îndeplinite. În acest scenariu, România s-ar putea confrunta cu penalități. Ar putea apărea și probleme la depunerea cererilor de plată 5 și 6. Aceste consecințe reprezintă, deocamdată, avertismente formulate de ministru. În informațiile publicate de Digi24 nu este prezentată o decizie definitivă a Comisiei Europene privind aplicarea unor penalități.

Contoare individuale și reguli pentru biomasa forestieră

Legea conține și măsuri pentru reducerea emisiilor din sectorul încălzirii și răcirii. Blocurile racordate la sistemele centralizate vor trebui să aibă contoare individuale pentru încălzire și apă caldă până la sfârșitul anului 2030. Dacă montarea contoarelor nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este justificată economic, vor trebui instalate repartitoare individuale de costuri.

Operatorii care comercializează biomasă forestieră în scopuri energetice vor putea furniza numai biomasă provenită din surse sustenabile. Autoritățile centrale și locale vor trebui să creeze și programe de sprijin. Acestea vor încuraja înlocuirea instalațiilor vechi care folosesc lemn sau combustibili fosili solizi. Votul mută astfel accentul de la respectarea strictă a calendarului de închidere la condiționarea acestuia de apariția unor capacități alternative. Efectele financiare asupra PNRR vor depinde însă de evaluarea Comisiei Europene.