România încasează bani europeni înaintea unor scadențe importante. Cererea de plată din PNRR aduce 2,25 miliarde de euro la Trezorerie 

Banii vin într-un moment important pentru finanțele publice, înaintea unor plăți scadente de aproximativ 12 miliarde de lei. Cererea a fost aprobată fără suspendări, după evaluarea jaloanelor și țintelor asumate. După virarea banilor, România ajunge la aproape 61% din alocarea totală a planului. Următoarea etapă rămâne decisivă, deoarece reformele și investițiile trebuie închise în 2026.

România a primit banii integral

Sumele aferente cererii de plată numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență au intrat oficial în contul României, a anunțat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene. Valoarea transferului este de 2,251 miliarde de euro, potrivit anunțului făcut de oficialul guvernamental. Pîslaru a precizat că plata a fost aprobată integral și virată integral, fără blocaje sau sume suspendate.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat intrarea banilor în România. El a explicat că suma va fi convertită în lei și va alimenta contul Trezoreriei. Momentul plății are și o miză practică pentru administrarea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor are de acoperit plăți scadente de aproximativ 12 miliarde de lei pe 24 iunie. Potrivit lui Nazare, intrarea fondurilor reduce presiunea asupra lichidității statului. Ministerul poate evita împrumuturile pe termen scurt sau folosirea rezervelor valutare.

Cererea a cuprins 38 de jaloane și 24 de ținte

Cererea de plată numărul 4 a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte. Obiectivele au fost evaluate pozitiv la nivel european, iar Comisia nu a aplicat suspendări. Lipsa suspendărilor arată că măsurile verificate au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Plata vine după solicitarea transmisă de România la 19 decembrie 2025 și unda verde acordată pe 14 mai 2026.

Oficialii europeni au transmis că banii sunt legați de reforme și investiții cu impact în mai multe sectoare. Lista include administrarea pădurilor, decarbonizarea transporturilor și energiei, dar și îmbunătățirea administrației fiscale. Măsurile vizează sistemul public de pensii, infrastructura medicală și dotarea spitalelor pentru prevenirea infecțiilor. Alte obiective privesc serviciile sociale pentru persoane cu dizabilități, digitalizarea și eficiența justiției. Comisia menționează și consolidarea luptei împotriva corupției, procesul decizional guvernamental și reforma educației.

România trebuie să finalizeze PNRR până în 2026

Planul de redresare și reziliență al României are o finanțare totală de 21,41 miliarde de euro. Din sumă, 13,57 miliarde de euro sunt granturi, iar 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi. După a patra plată, fondurile virate României ajung la 60,6% din alocarea totală. Dragoș Pîslaru a spus că plata confirmă legătura dintre banii europeni, reforme și investiții duse la capăt corect.

Calendarul rămâne însă strâns. Mecanismul se încheie la finalul anului 2026, iar statele membre trebuie să îndeplinească toate jaloanele și țintele restante până la 31 august 2026. Ultimele cereri de plată trebuie transmise până la sfârșitul lunii septembrie 2026. Pentru România, etapa următoare va conta decisiv în absorbția banilor rămași prin PNRR, potrivit Mediafax.