CIIP versus Pilonul III. Sunt conturile individuale de investiții o amenințare pentru fondurile de pensii private facultative?

Deși este încă în dezbatere la Senat, proiectul Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensii (CIIP) generează deja reacții puternice în piață. Pe de o parte, societățile de servicii de investiții financiare (SSIF) îl consideră o inițiativă benefică. Argumentele lor, prezentate într-un articol anterior, sunt că CIIP ar ajuta atât populația, prin oferirea unei modalități de „economisire cu obiectiv clar”, cât și piața de capital, prin creșterea numărului de investitori.

Pe de altă parte, jucătorii din zona fondurilor de pensii îl privesc cu reticență. Și în acest caz motivele sunt solide, după cum ne-a precizat Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și președinte și director general BCR Pensii.

Ce aduce nou CIIP

Înainte de a intra în detalii, iată ce propune proiectul CIIP. În esență, este vorba de un cont special prin care o persoană fizică poate face investiții la Bursa de Valori București (BVB) pe termen lung. Condiția principală este ca suma investită să fie retrasă la pensionare. După acest moment, fondurile și activele aflate în CIIP sunt transferate într-un cont de tranzacționare standard.

Proiectul prevede două tipuri de conturi: CIIP-S, cu regim de scutire, și CIIP-D, cu regim de deductibilitate. Astfel, investițiile pot fi deductibile fiscal, dar impozitate la retragere, sau nedeductibile și neimpozitate la retragere. Titularul contului decide pentru ce tip optează. Acesta hotărăște și în ce tip de instrumente financiare investește: acțiuni, obligațiuni, ETF-uri etc.

Un alt avantaj important prevăzut de proiect este că veniturile și câștigurile de capital realizate prin CIIP nu sunt impozitate. După transferarea în contul standard, respectiv, după deschiderea drepturilor de pensie, veniturile și câștigurile realizate sunt impozitate.

Care sunt minusurile proiectului

Din perspectiva președintelui APAPR, proiectul CIIP are nevoie de o serie de rectificări esențiale.

„Aș spune că proiectul CIIP nu este o inițiativă rea. Dar sunt necesare câteva modificări esențiale, fie la proiect, fie la Pilonul III de pensii private, legea de plată, precum și alte produse de investiții. Fundamental, nu este în regulă să propui investiții prin acest cont cu deductibilitatea nelimitată, într-o piață în care exista multe alte produse de investiții cu limitări fiscale. Deci are, în primul rând, o problemă de discriminare fiscală”, precizează Cristian Pascu.

O a doua problemă este, în opinia sa, asocierea acestui proiect cu pensia. „Noi avem un sistem de pensii private care funcționează foarte bine. A arătat în cei 18 ani de funcționare stabilitate și a generat încredere. Cred că este unul dintre lucrurile bune care s-au întâmplat în România și care au fost menținute, indiferent de culoarea partidului aflat la conducere. În aceste condiții, nu cred că este bine să venim acum cu un alt produs pe care să îl legăm de pensie. Pentru că astfel nu asigurăm «level paying field» (condiții de concurență echitabilă – n.r.) și creăm, în plus, confuzie în rândul populației. În opinia mea, proiectul, în forma aceasta, creează premisele de canibalizare a Pilonului III – care este funcțional, merge foarte bine și a început să prinda contur – prin introducerea unui produs de investiții care va genera ambiguitate în piață”, susține specialistul.

În opinia sa, pensia trebuie să fie menținută în sistemul și în cadrul în care funcționează acum. Iar dacă se dorește crearea unei noi soluții de pensie, atunci ar trebui integrată în acest sistem.

Un model care nu se potrivește pentru pensii

Inițiatorii proiectului CIIP au explicat că acesta reprezintă o adaptare a sistemelor Individual Retirement Account și 401(k), folosite în Statele Unite. Practic, este o preluare a modelului american.

„Dar trebuie să înțelegem că acest model ține mai degrabă de piața de capital și este diferit de cel european. În sensul că, în Statele Unite, acesta este modelul prin care funcționează și investițiile și «sistemul de pensii private». În esență, în majoritatea țărilor europene există însă un alt model. Iar dacă mixăm cele două modele, s-ar putea să obținem un amestec din care nu mai înțelegem nimic”, argumentează președintele APAPR.

Cristian Pascu apeciază că acest produs de tip 401k ar putea fi implementat local, cu niste „retușuri”. „Și cred că ar avea succes dacă ar fi legat doar de investiții pe piața de capital. Nu și de pensii. Poți să vii cu acest model prin care să creezi o serie de facilități pentru cei care investesc pe piața de capital prin intermediul CIIP. Dar și așa proiectul are nevoie de mai multe îmbunătățiri. De exemplu, ar trebui dată posibilitatea mai multor entități să intre pe piață prin administrarea conturilor individuale. Dar, mai ales, CIIP ar trebui legat doar de piața de capital, nu și de pensii. Pentru că altfel creăm o confuzie cu premise de afectare a unui sistem care funcționează și nu aducem plusvaloare”, concluzionează Cristian Pascu.

CIIP, un concurent pentru Pilonul III

Pentru a avea și un punct de vedere al „taberei adverse”, i-am solicitat o opinie deputatului USR Claudiu Năsui. Fostul ministru al Economiei este unul dintre inițiatorii proiectului CIIP.

„Proiectul CIIP nu se suprapune cu Pilonul III de pensii private facultative, ci este o concurență pentru acesta. Necesară aș zice, pentru că Pilonul III are oarecum un monopol în prezent. Produsul său este oarecum diferit de proiectul CIIP. Pentru că la Pilonul III cedezi practic controlul asupra banilor tăi unui administrator de fond. El decide ce acțiuni cumpără, ce nu cumpără și așa mai departe. Contra unui comision, care nu este mic. Pe când în cazul CIIP, tu decizi în ce îți investești banii și iei deciziile de alocare de capital. De exemplu, poți să nu cumperi acțiuni, ci doar titluri de stat. Este o decizie de investiții pe care nimeni nu e obligat să o ia. O iei în măsura în care îți dorești să faci acest lucru. Până la urmă este o opțiune, exact ca și în cazul Pilonului III”, susține deputatul.

Plafonul este sau nu o problemă?

În ceea ce privește ideea de concurență neloială, din perspectiva deductibilității, poziția fostului ministru este tranșantă. „Știu că nimănui nu îi place concurența. Dar și cei de la Pilonul III pot să militeze pentru condiții mai bune. Nu să încerce să împiedice alte proiecte să fie bune.”

Din perspectiva sa, nici inexistența unui plafon anual de investiții nu reprezintă o problemă majoră. Asta deși și brokerii intervievați consideră că este un aspect critic. „Avantajul fiscal ar putea fi folosit disproporționat de contribuabilii cu venituri mari. Fără limită, proiectul riscă să devină mai puțin un instrument de stimulare a clasei de mijloc și mai mult o schemă fiscală avantajoasă pentru sume mari. Ceea ce poate crea inechitate și presiune bugetară”, a explicat Virgil Zahan, CEO Goldring.

Claudiu Năsui susține însă că în mai multe țări nu există un plafon anual de investiții: „În Suedia nu există și nici în Norvegia, de exemplu. Unele țări au pus o astfel de limitare, altele nu. Eu nu am o problemă să punem și plafoane.”

Deputatul afirmă că modelul adoptat de CIIP este cel care „a făcut ca astăzi Suedia să fie o țară cu o piață financiară mult mai puternică. Și este unul dintre elementele care au stat la baza piețelor financiare din Statele Unite.”

Dincolo de bătălia argumentelor, proiectul CIIP deschide o dezbatere necesară despre modernizarea mecanismelor de economisire pentru pensie și creștere a lichidității pe Bursa de Valori București. Rămâne de văzut dacă Parlamentul va introduce plafoane sau alte corecții, cu adevărat important este dacă competiția dintre CIIP și Pilonul III poate fi un avantaj real pentru viitorii pensionari, fără a destabiliza un sistem deja funcțional.